Americanii au avut DJ de club încă din anii ’50. Românii au aşteptat Revoluţia pentru asta, dar nu degeaba.

"Foloseam discuri de gramofon populare la vremea aceea, mai ales cele ale lui Caruso. Erau de calitate şi aveau un sunet puternic. De asta aveam nevoie: de zgomot", spunea Ray Newby. În 1909, la doar 16 ani, americanul a redat melodii cu ajutorul unui radioemiţător primitiv. Era, fără să ştie, primul disc jockey, primul care alegea muzica pentru o audienţă.

Ieşirea DJ-ilor din radio

DJ-ul a rămas multă vreme în sălile de radio. Avea să iasă în 1943, când Jimmy Savile le-a oferit britanicilor prima petrecere de jazz cu muzică înregistrată. Patru ani mai târziu, tot el a folosit primele platane. Era momentul în care muzica pusă de DJ nu era o suită de melodii cu pauze între ele, ci o poveste muzicală neîntreruptă.

În 1950, DJ-ii încep să vorbească între melodii, iar anii tonomatului erau număraţi. Jamaicanii din Kingston fac deja petreceri în aer liber, dar mai era nevoie de ceva. Trecerea de la o melodie la alta era de multe ori destul de bruscă, aşa că mulţi DJ invitau lângă ei un toboşar. Între piese, aceştia cântau live la tobe, făcând o tranziţie spectaculoasă între piese.

Scratch-ul, inventat din greşeală

Începând din anii ’60, are loc un soi de revoluţie industrială în materie de aparatură muzicală. Apar mixere şi tot felul de alte echipamente, iar afro-americanii construiesc cultura hip-hop.

Unul dintre DJ-ii de culoare, Grand Wizzard Theodore, inventează scratchingul accidental. "Nu este nimic altceva decât sunetul pe care îl auzi în ureche atunci când dai drumul discului spre audienţă", spunea el, descriind tehnica de a atinge şi manevra vinilul cu ajutorul degetelor, în timpul melodiilor.

DJ-iala în România

Anii ’80 şi ’90 vin cu muzica electro, house şi trance, iar DJ-ii se bucură de un succes fabulos. Aici facem saltul spre România, unde tinerii pun mâna pe platane la scurt timp după Revoluţie. Printre primii, DJ Vasile şi Vali Bărbulescu. Primul, pe numele adevărat Lucian Stan, are avantajul vârstei. Avea fix 20 de ani la Revoluţie şi, în ianuarie 1990, Titus Andrei îl ajuta să realizeze la radioul naţional prima emisiune de muzică underground. A ales "Vasile" pentru că era un nume neaoş românesc. Pus alături de DJ lasă impresia că noul a venit şi la noi. A lucrat la Radio Nova, dar postul s-a desfiinţat în 1993.

Românii încep să petreacă în club

"Până în ’96 m-am «jucat» cu discurile în multe cluburi de noapte bucureştene. Am fost DJ în Club A, Club 30 şi în Martin. Primul Rave Party (petrecere cu muzică dance pusă de DJ, muzica fiind sprijinită de spectacole de lumini) din România? În Club Martin, în ’94. Şi n-a fost numai una, deoarece această idee începuse să prindă rădăcini solide", mărturisea DJ Vasile într-o scurtă prezentare a vieţii sale.

DJ-ul era un artist în lume şi începea să devină unul şi în România. Veneau trupe din afară, iar DJ-ii noştri învăţau meserie.

<iframe title="YouTube video player" width="560" height="450" src="http://www.youtube.com/embed/xmgP5qicmRc" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

"Veniţi la club şi ascultaţi crezul meu artistic"

În 1992, când DJ Vasile promova masiv undergroundul, DJ Vali Bărbulescu avea vreo 16 ani şi era împătimit de muzica de club. Deşi foarte tânăr, a mixat în cele mai bune cluburi româneşti din acele vremuri. După ce ajunge pe scenă alături de nume ca ATB, David Morales sau James Zabiela, într-un interviu pentru Beatfactor, Vali Bărbulescu recunoaşte că este cel mai scump DJ din România. Dar şi că nu tot timpul a mixat cu sufletul.

"Am stat de câteva ori şi m-am uitat la clubberii ăştia care vin la Kristal (un club din Bucureşti - n.r.). În primul rând, ei nu ştiu să se mişte, nu simt muzica. Dau din cap, cu ochelari la ochi, şi se prefac că sunt pastilaţi şi drogaţi. Este trist", spune el.

Dar, până să ajungă să se impună ca un nume, Vali Bărbulescu a mixat şi pentru aceştia. "Sunt puţini DJ care au ţinut şi ţin la stilul lor muzical. Eu recunosc cu mâna pe inimă că nu am fost unul dintre aceştia", spune Bărbulescu.

În 2006, a ales să schimbe placa. "Am zis gata! Până aici a fost cu muzica de comerţ. De acum înainte, eu sunt cel mai scump DJ, sunt Vali Bărbulescu, sunt cunoscut, am un box-office, de acum înainte veniţi la club şi ascultaţi crezul meu artistic", spune el.

A ajuns să prefere o petrecere cu 30 de punkeri în provincie unei reprezentanţii în faţa unui club plin de fiţoşi din Bucureşti. Culmea, deşi a schimbat placa, succesul nu i-a dispărut.

<iframe title="YouTube video player" width="560" height="450" src="http://www.youtube.com/embed/IC3UK92Zg8c" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

PIONIER. Vali Bărbulescu, unul dintre primii DJ din România. Recunoaşte că e şi cel mai scump FOTO: ARHIVA EVZ

O româncă în Top 100 DJ ai lumii

Acum, România are sute de DJ. Unii la început de drum, alţii care o ţin din turneu în turneu. Dacă arunci o privire pe orarul lui DJ Optick, de exemplu, vezi că, în februarie, va mixa la Gura Humorului, apoi la Craiova, Botoşani, Bucureşti, iar luna se încheie la Montreal.

Deocamdată, un singur DJ român apare în lista celor mai buni DJ din lume. Claudia Cazacu, stabilită la Londra, este şi singura femeie din top 100 DJ Mag, condus de Armin Van Buuren. Secretul ei: "Am decis să iau câteva riscuri, muzical vorbind".

<iframe title="YouTube video player" width="560" height="450" src="http://www.youtube.com/embed/0fMBNLOk7ds" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

DJ OPTICK

"Oamenii se îndreaptă către underground"

Puţini îl cunosc pe Bogdan Moldovan, dar multă lume îl ştie pe DJ Optick. Topurile DJ-ilor sunt de multe ori subiective, dar când apari în ele an de an înseamnă că eşti apreciat. După ce a mixat prin cluburi, Radio 21 a pus ochii pe el. Are un stil prietenos cu radioul şi care stârneşte paşii pe ringul de dans.

DJ de la 16 ani

Pentru el, totul a început în anul 1994, când a descoperit că îşi poate distra prietenii punând muzica sa preferată. La vârsta de 16 ani, în 1996, avea deja o emisiune în oraşul natal, la Radio 21 Miercurea Ciuc, şi era rezident în cel mai mare club din oraş.

În anii care au urmat s-a mutat la Bucureşti. Era evident că, pentru el, DJ-iala devenea o meserie. Din 2000 are o emisiune la Radio 21 Bucureşti.

Introducere pentru Fatboy Slim

Între timp, a făcut introduceri de spectacol (numite warm-up-uri) pentru nume ca Fatboy Slim, Paul van Dyk sau Azzido da Bass. A început să ia premii de prin 2004, şi continuă să le adauge. Pentru el, DJ-ul este omul care îşi pune marca proprie pe muzica de la calculator.

"Rolul nostru e de a produce emoţii, linişte, exaltare, dar mai ales tensiune şi energie. Ceea ce un computer nu va putea aduce niciodată",după cum spune el într-un interviu pentru Beatfactor.

"Lumea s-a săturat de mizerii"

Optick explică oarecum spusele lui Vali Bărbulescu, care se referea la impunerea unei muzici de calitate. "Mai noi, discotecile cântă un soi de muzică de club. Simt că lumea s-a saturat de mizerii. Oamenii se îndreaptă către muzica underground. E muzica de calitate, pâna la urma oamenii tind spre alte stări", adaugă el.

"Românii au început să producă mult şi bine"

Despre viitorul meseriei de DJ în România, Bogdan consideră că acesta este unul solid. Avalanşa de artişti noi acoperă piaţă şi stimulează clar concurenţa. "E excelent că avem o grămadă de artişti pe piaţă, e benefic pentru concurenţă. Mai mult, creşte diversitatea muzicală. Românii au inceput să producă mult şi bine", crede DJ Optick.

În opinia lui, cea mai bună imagine în străinătate o are muzica electronică, şi este doar o problemă de timp până când DJ-ii români vor fi invitaţi constant la marile evenimente. Între timp, în viaţa lui DJ Optick a venit şi un copil.

"Îmi împart viaţa. Am o familie, merg la radio, înregistrez în studio şi ajung şi în club. Familia a înţeles de la început ce implică meseria de DJ", spune el.

Popularitate DJ-ilor români şi a muzicii mixate e dovedită de evenimente ca Liberty Parade. În iulie 2010, 75.000 de oameni au ales să participe la eveniment, cea mai mare manifestare trance din România. Dj Optick a creat imnurile Liberty Parade pentru ediţiile 2005 şi 2006, participând la eveniment şi în anii ce au urmat. Anul trecut, prestaţia lui de la Liberty Parade a primit titlul de "cel mai bun set românesc".

<iframe title="YouTube video player" width="560" height="450" src="http://www.youtube.com/embed/OPfWuB4-CSU" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

Remix pentru Gică Petrescu

Optick s-a apropiat şi de producţia muzicală. A creat câteva remixuri trupe ca Voltaj sau Activ sau o legendă ca Gică Petrescu. Pentru Voltaj, a colaborat cu un prieten, Avi. A ieşit “Eu cu mine", iar Roton a decis sa îi introducă pe CD şi vinil.

DJ FLAVIUS

De la profesor de liceu la DJ

DJ Flavius este imaginea tânărului român îndrăgostit de arta de a mixa, de a te juca cu melodiile şi cu platanele. "Nu pot să zic că am ajuns foarte departe, dar nu sunt nici la început de drum", spune el.

În cei 11 ani de când a început să mixeze a renunţat la cariera de profesor la un liceu de matefizică din Buftea. "Nu puteam să le predau ziua, iar noaptea să mă întâlnesc cu ei în club", spune el.

Pe Flavius Maldea - numele său adevărat- l-am găsit într-un club de pe Calea Victoriei, unde e rezident de ceva timp. Nu câştigă mult din mixat, dar oricum e mai bine decât în învăţământ.

A învăţat prin cluburi

El a fost un autodidact. A mers prin cluburi, unde îşi nota tot felul de lucruri. Scoate telefonul mobil şi arată o listă enormă de melodii, cu legături între ele. "Îmi plăcea mie o secvenţă de melodii, cum suna melodia X după melodia Y, am notat-o aici. La fel cu vreun efect", spune el.

În urma cu câteva luni, un prieten i-a propus să predea la o şcoală de DJ. "Am metodologia de când eram profesor. Serios vorbind, şcoala de DJ e utilă pentru că înveţi mult mai repede. Ce-am învăţat eu în ani de zile pot arăta altuia în 10 şedinţe, 20 de ore. Dar el trebuia să aibă talentul, pentru că o şcoală de DJ nu te ia de la zero şi nici nu te face cel mai bun", explică Flavius.

O şcoală de DJ s-a deschis şi la Şcoala Populară de Artă din Timişoara. Cursul durează doi ani şi este condus de Sorin Bârcă.

Pericolele vieţii de DJ

Flavius are acum 33 de ani şi nu se mai poate dezlipi de platane. Chiar dacă sacrificiile sunt destule. Primele sunt nopţile. "Trebuie să îţi faci un orar, să echilibrezi zilele pierdute cu somn în timpul zilei", explică el.

DJ Optick, care are de ceva vreme un copil, spune că e teribil de greu să împaci cariera asta cu familie. "Dar aşa m-au luat, soţia îmi înţelege pasiunea", spune el.

Un alt sacrificiu este riscul de a-şi pierde auzul. "Era o vreme când nu mai auzeam frecvenţele medii. Adică vorbeai cu mine şi nu auzeam ce zici", spune DJ Falvius. A stat două săptămâni în casă după ce i s-a întâmplat asta.

"Vinilul îţi dă un sentiment special"

"Din sală, un ascultător nu îşi va da seama la ce mixezi tu. Că o faci la calculator, la platane, ori la orice altceva. Însă vinilul îţi dă ţie un sentiment special", spune Flavius. El crede că, în meseria asta, trebuie mereu să prezinţi o poveste. "E ca într- o carte. Povestea ta trebuie să aibă un început, un moment culminant, o încheiere. Şi trebuie să o spui fluent. Tu, ca DJ, te hrăneşti din feed-back-ul, din reacţia sălii".

Pentru el, cel mai important e momentul în care îţi formezi un stil. "Cred că, dacă ai talent, stilul se formează în primii cinci ani de mixat. De atunci începi să îţi spui povestea. Asta nu înseamnă că ai ajuns sus. Muzica se schimbă mereu, tu trebuie să te schimbi odată cu ea. Eu sunt într-o continuă cercetare".

Bani pe muzică

Sunt şi DJ care iau ilegal melodii de pe internet şi le pun în club. "Dacă vrei muzică bună, să se audă perfect, trebuie să cumperi muzică. Apoi, mergi şi plăteşti la UCMR. Că de-aia e DJ-ul meserie în nomenclator. Ai drepturi, dar şi obligaţii".

CATEGORII

Care-i muzica DJ-ilor

• DJ de club. Este categoria în care intră cei mai mulţi dintre DJ. Ei pun muzică în baruri, discoteci, cluburi de noapte, dar pot mixa în faţa unor audienţe uriaşe, pe stadioane sau în pieţe. Ultimii ani sunt ai muzicii trance, deşi oameni ca David Guetta au încă succes cu house. Muzică dance electronică, trance-ul îşi inspiră numele din abilitatea stilului de a te aduce într-o starea de transă. Olandezul Armin van Buuren este unul dintre "stăpânii" genului, alături de nume ca DJ Tiesto (care a adus influenţe rock).
• DJ hip-hop. În hip-hop, scratchingul este utilizat foarte des. Rolul unui DJ este atât de important în hip-hop încât trupele genului au mari nevoie de un DJ în componenţă. Este şi cazul trupei române Paraziţii, în care apare FreakaDaDisk, pe numele său real Petre Urda.
• DJ reggae. În muzica reggae, născută în Jamaica anilor ’60, DJ (adeseori deejay) este un vocalist. Este acea voce puternică şi clară, care dublează rapid piese ritmate pre-înregistrate. Omul care alege aceste piese nu poartă numele de DJ, ci de selector.
• DJ techno. O formă de electronic-dance, muzica techno a “răsărit" în anii ’80, în Detroit. Fiind în mare măsură instrumentală, muzica techno este foarte prietenoasă cu DJ-ii, care pot adăuga o sumedenie de efecte.