Editura Evenimentul si Capital

30 de ani de la REVOLTA de la BRAȘOV. SECURITATEA, pe 13 noiembrie 1987. Care era „starea de spirit la oamenii muncii”

Autor: | | 28 Comentarii | 5374 Vizualizari

61 dintre participanții la revolta din 15 noiembrie 1987 au fost condamnați la pedepse cuprinse între șase luni și trei ani de închisoare, cu executare la locul de muncă

Românii erau îndemnați cu noaptea în cap, pe 15 noiembrie 1987, să meargă să voteze la alegerile pentru consiliile populare. „Astăzi cu toții la vot!”, răsunau difuzoarele și radiourile de-a lungul și de-a latul țării. În acest timp, în centrul țării, la Brașov, muncitorimea, „clasa conducătoare în societate” cum era numită în Constituția din 1974, se răsculase împotriva Partidului Comunist Român, „forța politică conducătoare a întregii societăți”, potrivit aceleiași legi fundamentale. Totul a plecat de la lipsurile pe care populația le îndura, deși România socialistă se îndrepta, conform propagandei oficiale, spre comunism, „visul de aur al omenirii”, într-un ritm amețitor. Scânteia care a aprins revolta, la Întreprinderea de Autocamioane, a fost întârzierea salariilor, care mai și fuseseră tăiate pentru neîndeplinirea planului.

Fapta eroică a inginerului Baltag

„Noi, până sâmbătă, nu am știut nici câți bani luăm și nici când luăm banii, că am plecat sâmbătă dimineața de la schimbul trei. Ne-a anunțat că cine vrea să ia banii, să stea să ia banii. De unde? Am stat până la ora 11-12, banii nu au venit. Schimbul unu a intrat la lucru, schimbul trei a fost liber”, povestea muncitorul de atunci Marian Ricu. Sâmbătă seara, muncitorii din schimbul III au primit lichidarea, dar tăiată cu 1.000 de lei. Drept urmare, înainte de miezul nopții, cei din Secția 440 au încetat lucrul. Aceștia au mers și la secția 420 pentru a-și convinge colegii să le urmeze exemplul, dar din cauza vigilenței și puterii de convingere a inginerului Baltag, șeful Secției 420, nu au avut succes. Securitatea consemna fapta eroică a lui Baltag astfel: „A blocat ușa cu un camion și și-a determinat subalternii să nu participe”.

Inginerul Ghelase a sunat la Securitate

Liderii de partid avuseseră ideea să se lucreze duminică, care era zi liberă, pentru ca proletariatul „să sărbătorească prin muncă alegerile de deputați”. Ideea s-a dovedit foarte proastă, deoarece, la șapte și jumătate dimineața, supărați de salariile reduse, oamenii muncii s-au strâns în curte cerându-și toți banii. Ofițerul de serviciu pe unitate, inginerul Ghelase, a sunat la Securitate, iar șefii de secții au început să facă liste cu greviștii. Intervenția secretarului de partid pe întreprindere, Ioan Birăescu, nu a avut darul să-i facă pe oameni să-și vadă de treabă. Protestatarii au început să strige „Toată lumea la palat!”, adică la sediul conducerii. Cum nimeni din „palat” nu a ieșit să le asculte păsurile, au spart geamurile și au intrat. Nu au găsit picior de șef, așa că au plecat spre Județeana de partid din centrul Brașovului, înarmați cu steagurile arborate la poarta întreprinderii, în cinstea alegerilor.

Preoteasa a luat lumină direct de la Ceaușescu

Pe Calea București au început să strige „Hoții!”, „Toată lumea la primar!”, „Hoții!”, „Vrem banii înapoi!”, „Vrem duminica înapoi!”, „Vrem mâncare la copii!”, „Vrem lumină și căldură!”, „Vrem pastile la bolnavi!”, iar în centru au ajuns câteva mii de brașoveni, deși din unitate plecaseră doar câteva sute. Șeful Securității, luat prin surprindere, a raportat la București cerând instrucțiuni. I s-a transmis să nu se intervină ci doar „să însoțească coloana și să prevină actele de dezordine”. După ce manifestanții au intrat în sediile Consiliilor Județean și Municipal de Partid, prim-secretarul județului, Petre Preoteasa, a primit direct de la Nicolae Ceaușescu aprobarea de reprimare în forță a revoltei.

„Sectoarele calde”, lăsate fără curent

Interesant este că situația care stătea să explodeze era cunoscută cu zile bune înainte de 15 noiembrie. Securitatea Brașov informase Centrala că, la o întâlnire cu un candidat la Consiliul Popular, unii cetățeni spuseseră că nu vor merge la urne pentru că aveau frig în case, curentul electric și apa erau întrerupte tot mai des, iar mâncarea lipsea din magazine. Securiștii mai știau că muncitorii credeau că pentru neîndeplinirea planului era de vină doar conducerea, ceea ce era absolute fals în realitate. Totul pleca de la vârful statului, care, în planificarea producției, nu ținea seama de adevărata stare a economiei. Mai mult, raționalizase nu doar bunurile de consum pentru populație, ci și consumul de materii prime și energie electrică pentru industrie. De exemplu, Întreprinderea de Autocamioane nu primise la timp subansamble de la „Electromureș” și nici rulmenți de la „Rulmentul”, pentru că prima nu avusese metalul necesar, iar a doua, curent. Aceste economii erau contrare chiar indicației secretarului cu probleme economice de la Comitetul Județean PCR, ca „sectoarele calde din marile întreprinderi” să nu fie deconectate de la furnizarea curentului și gazului.

Expoziția „Acțiunea „1511”. Securitatea și revolta de la Brașov”, în Piața Sfatului

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității organizează, miercuri, 15 noiembrie 2017, ora 13.00, în Piața Sfatului din Brașov, vernisajul expoziției „Acțiunea „1511”. Securitatea și revolta de la Brașov”.

Expoziția prezintă pentru prima dată ordinele de organizare a represiunii transmise de șeful Securității, grl.-col. Iulian Vlad, și documente din ancheta coordonată de Securitate și derulată atât de Direcția Cercetări Penale a D.S.S. cât și sub acoperirea Inspectoratului General al Miliției din București. Acestea se alătură devoalării unor ofițeri de Securitate, implicați în represiune, anchetă și supravegherea informativă a participanților la revoltă.

În urma demonstrației din 15 noiembrie 1987, Departamentul Securității Statului a emis o serie de ordine privind controlul strict al participanților, al rudelor și cercurilor lor de prieteni și pentru supravegherea canalelor prin care știrile despre ceea ce s-a întâmplat la Brașov puteau fi difuzate în țară și în străinătate. Represiunea sistematică s-a desfășurat până în decembrie 1989. Unele metode de lucru ale Securității sunt prezentate pe larg: filajul, instalarea și interceptarea convorbirilor prin microfoane, cenzura corespondenței, interdicția de a părăsi localitățile de deportare etc.

Solidarizările sunt o altă componentă a expoziției. Avem în vedere răspândirea unor manifeste la Cluj, confecționate de Doina Cornea și de fiul său, Leontin Iuhas, și gestul de solidarizare a celor trei studenți (Cătălin Bia, Lucian Silaghi și Horia Șerban) de la Facultatea de Silvicultură din Brașov. De asemenea sunt evidențiate reacțiile presei și ale unor organizații internaționale, care au făcut posibilă solidarizarea sindicatului polonez Solidaritatea și a Chartei ’77 cehoslovace, se arată într-un comunicat al CNSAS.

Loading...
Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: EVZ Special

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate