Dezvoltarea relaţiilor româno-americane, în principal, în domeniul militar, indiferent dacă vorbim de relaţii bilaterale directe sau în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, conferăţării noastre un rol strategic tot mai important în regiune. Pe aceeaşi componentă a Apărării, România s-a evidenţiat prin coopererea cu statele vecine, în special Ucraina şi Republica Moldova, dar şi prin implicarea în Balcanii de Vest. Această situaţie a dus la amplifi carea retoricii agresive a Federaţiei Ruse.

Preconizata vizită în România a Secretarului Apărării din SUA, James Mattis, reprezintă un bun prilej pentru autorităţile de la Bucureşti de a prezenta potenţialul ţării noastre nu numai în privinţa relaţiilor bilaterale, ci şi în privinţa rolului tot mai important pe care îl poate juca în regiunea Mării Negre şi în Balcani.

În ceea ce priveşte Ucraina, în ultima perioadă, România şi-a intensificat colaborarea militară. Astfel, trebuie amintit faptul că aproximativ 40 de militari din Brigada 61 Vânători de Munte „General Virgil Bădulescu” vor participa, în perioada 1–15 septembrie, la exercițiul multinațional „Rapid Trident 18”, care va avea loc la Centrul Internațional PfP din regiunea Iavoriv. Aplicaţia militară, care este organizată de Forțele Terestre ale Statelor Unite din Europa (USAREUR), în parteneriat cu Forțele Armate Ucrainene, are ca scop antrenarea în comun pentru executarea activităților de planificare și execuție a operațiilor multinaționale de tip coaliție, la nivel brigadă și batalion.

De asemenea, Ucraina și România planifică exerciții militare comune în premieră pe Dunăre conform standardelor NATO. La exercițiile comune „Riverine-2018”, care se vor desfășura între 4 și 6 septembrie pe segmentul Dunării între Ismail (Ucraina) și Brăila (România), vor participa aproximativ 300 de militari și 10 nave militare. Aceste exerciţii au ca scop consolidarea securității regionale și îmbunătățirea cooperării dintre flotele ambelor state. Părțile vor elabora elemente de manevrare și apărare comună și schimbul de informații. Exercițiile comune vor deveni anuale, iar în viitor se prevede antrenarea aviației și trupelor terestre.

România şi securizarea Balcanilor de Vest

La finele lunii august, ministrul Apărării Naţionale a participat, la Viena, la Reuniunea informală a miniştrilor Apărării din statele membre ale Uniunii Europene.

În prima zi a activităţii, discuțiile s-au focalizat pe Balcanii de Vest, cu accent pe angajamentele politicii de securitate şi apărare comună (PSAC) față de această regiune, precum şi pe implicarea partenerilor regionali în proiectele şi inițiativele PSAC. La sesiune au participat adjunctul Secretarului General al NATO şi adjunctul pentru operații de menținere a păcii al Secretarului General al ONU, care au expus eforturile depuse la nivelul celor două organizații în contextul demersurilor de stabilizare şi dezvoltare a Balcanilor de Vest, precum şi perspectivele de cooperare cu UE. În acest context, ministrul Mihai Fifor a exprimat sprijinul țării noastre pentru procesele aflate în derulare în Balcanii de Vest ce au ca finalitate stabilizarea regiunii, consolidarea securității, dezvoltarea şi înscrierea partenerilor din aceasta zonă pe parcursul european.

Ministrul Apărării Naționale a reconfirmat angajamentul României privind susținerea eforturilor operaționale derulate sub egida UE în cadrul operației ALTHEA din Bosnia-Herțegovina şi a evidenţiat interesul țării noastre pentru includerea Balcanilor de Vest în rândul priorităților pe durata mandatului țării noastre la Preşedinția Consiliului Uniunii Europene. Mihai Fifor a reiterat rolul important pe care România îl asumă în regiune, având în vedere angajamentul substanțial și contribuția militară constantă atât pe palierul UE - în misiunea EUFOR Althea din Bosnia-Herțegovina, dar și pe linia NATO - în cadrul KFOR din Kosovo.

Putin neagă că a ameninţat forţele ucrainene

Kremlinul a dezminţit că preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat, în timpul negocierilor de la Minsk din februarie 2015, să „zdrobească” forţele ucrainene, după cum afirmă fostul preşedinte Francois Hollande în Memoriile lui. În cartea sa „Lecţii de putere”, publicată în aprilie, Hollande afirmă că în cadrul acelor negocieri Vladimir Putin a ameninţat să „zdrobească” forţele ucrainene, în timpul unui schimb tăios de replici cu Petro Poroşenko, transmite Agerpres. O traducere a unor extrase din această carte, în rusă şi ucraineană, a apărut recent pe reţelele sociale din Ucraina, provocând o polemică.

Moscova îşi ascute tonul

Rusia este nevoită să reacţioneze la extinderea infrastructurii militare NATO, inclusiv la instalarea unor sisteme de rachete în ţări vecine, a afirmat recent preşedintele rus, Vladimir Putin. Declaraţia a fost făcută la întâlnirea cu preşedintele Finlandei. „Sigur că trebuie să urmărim ce se întâmplă şi să consolidăm propria infrastructură. Trebuie să reacţionăm la apariţia componentelor sistemului antibalistic american în apropierea frontierelor noastre”, a declarat Vladimir Putin, subliniind că aceste sisteme pot fi utilizate pentru lansarea de rachete cu raze medii de acţiune. Elemente antibalistice americane sunt instalate, în cadrul sistemului NATO antirachetă, în România, urmând să fie montate şi în Polonia.

 

SUA cer Rusiei să nu mai hărţuiască Ucraina

Departamentul de Stat al SUA a cerut Rusiei să înceteze „hărţuirea traficului maritim internaţional” în Marea Azov şi strâmtoarea Kerci şi a acuzat Moscova că încearcă să destabilizeze Ucraina, transmite Agerpres, care citează Reuters. „Acţiunile Rusiei pentru a perturba tranzitul maritim constitutie noi exemple din campania sa în curs de desfăşurare pentru subminarea şi destabilizarea Ucrainei”, a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei americane, Heather Nauert. Rusia a împiedicat cel puţin 16 nave comerciale să ajungă în porturile ucrainene.