An de an, pe 1 decembrie este celebrată Ziua Națională a României. Cu această ocazie, românii din întreaga lume își reamintesc valorile unității, libertății și identității naționale. Această dată simbolizează Marea Unire din 1918. Adunarea de la Alba Iulia a hotărât unirea Transilvaniei cu România, consfințind astfel aspirațiile naționale ale poporului român.

Totuși, evenimentul istoric a început să fie sărbătorit oficial abia din 1990, odată cu căderea regimului comunist. De-a lungul ultimelor trei decenii, această zi a fost mai mult decât o celebrare festivă. Ea a devenit un prilej de reflecție asupra evoluției politice și sociale a țării.

Primii pași în democrație: 1990-2000. Ziua Națională se sărbătorește pe 1 decembrie

Ziua Națională a României a avut mai multe date de celebrare. În perioada 1861 – 1866 a fost celebrată pe 24 ianuarie. Ulterior, până în 1947, a fost sărbătorită pe 10 mai, iar anii următori, până la Revoluție, a fost celebrate pe 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată drept zi națională și sărbătoare publică în România.

Începând cu 1990, 1 decembrie a marcat un nou început pentru România. După decenii de dictatură comunistă, românii se bucurau de libertatea de a sărbători acest moment istoric fără constrângeri ideologice. Primele parade militare și festivități publice au fost simple, dar pline de emoție. Ele au fost un simbol al dorinței de a reconstrui țara pe baze democratice. Totuși, această perioadă a fost marcată de frământări politice intense, precum mineriadele și luptele pentru putere dintre partidele politice emergente.

Alegerile din 1996 au adus o schimbare semnificativă, cu Emil Constantinescu preluând președinția. Sub conducerea sa, Ziua Națională a început să capete o mai mare solemnitate, incluzând și recunoașterea sacrificiilor din trecut. Anii '90 au fost caracterizați de o tranziție economică dificilă și de conflicte sociale, care au influențat atmosfera festivă. Pe măsură ce România încerca să își definească locul pe scena internațională, sărbătorirea Zilei Naționale reflecta această căutare a identității. Deși evenimentele erau uneori umbrite de problemele interne, românii găseau în această zi un motiv de mândrie și unitate.

Integrarea europeană: 2000-2010

Anii 2000 au adus un nou optimism, pe măsură ce România își intensifica eforturile de integrare în Uniunea Europeană și NATO. Ziua Națională a devenit un prilej de reafirmare a orientării occidentale a țării. Festivitățile au început să fie organizate la o scară tot mai mare, culminând cu spectacole de artificii și evenimente culturale.

În 2007, momentul aderării la Uniunea Europeană a conferit un nou sens acestei zile. Parada militară de 1 decembrie din acel an a fost una dintre cele mai grandioase din istoria postdecembristă. Ea simboliza apartenența României la familia europeană. Totuși, optimismul nu a fost lipsit de provocări. Scandalurile de corupție și disensiunile politice dintre președintele Traian Băsescu și premierii săi au divizat scena politică și au influențat atmosfera sărbătorilor naționale.

Crize și proteste. Ziua Națională între 2010 și 2020

Deceniul 2010-2020 a fost unul tumultuos, marcat de crize economice, proteste masive și schimbări frecvente de guvern. Aceste evenimente au avut un impact semnificativ asupra felului în care românii au perceput Ziua Națională. În 2013, manifestațiile împotriva proiectului Roșia Montană au scos în stradă mii de oameni chiar în apropierea zilei de 1 decembrie, transformând sărbătoarea într-un context de revendicări sociale.

Ulterior, tragedia de la Colectiv din 2015 a generat un val de furie împotriva clasei politice, schimbând profund atmosfera festivă. Parada din acel an, deși solemnă, a fost marcată de un doliu național tacit. În 2018, Centenarul Marii Uniri a fost un moment de maximă importanță, dar și unul controversat, din cauza tensiunilor dintre guvernul PSD și opoziție. Evenimentele grandioase organizate cu această ocazie nu au reușit să mascheze polarizarea politică din societate. Românii au continuat totuși să își manifeste patriotismul printr-o participare numeroasă la festivități.

Perspective și provocări: 2020 – 2024

Pandemia de COVID-19 a redefinit modul în care a fost sărbătorită Ziua Națională. În 2020, evenimentele publice au fost anulate, iar parada tradițională a fost redusă la un ceremonial restrâns, fără public. Aceasta a fost o lovitură pentru spiritul comunitar al românilor, dar și o oportunitate de a reflecta asupra valorilor esențiale ale unității naționale.

După pandemie, sărbătorile au revenit treptat la normal, dar climatul politic a rămas tensionat. Anii premergători alegerilor din 2024 au fost marcați de conflicte între partidele mari, în special între PNL și PSD, care guvernează într-o coaliție.

În 2024, Ziua Națională va avea un caracter special, fiind aproape de alegeri. Pe 1 decembrie se vor desfășura alegerile parlamentare, urmate de turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Mulți se așteaptă ca evenimentele să devină o platformă pentru promovarea agendelor politice. Cu toate acestea, pentru majoritatea românilor, această zi va rămâne un moment de celebrare a trecutului și de speranță pentru viitor.

Ziua Națională în 2024

În acest an, pe 1 decembrie vor avea loc și alegerile parlamentare. Cu toate acestea, la fel ca în fiecare an, armata pregătește parade. În poligonul din Ghencea, peste 2.500 de militari au exersat pasul de defilare. La parada din acest an vor participa și 240 de militari străini din ţări NATO şi partenere. Ca și echipament, la evenimente vor defila peste 190 de mașini și blindate. Publicul va putea admira sistemele Patriot si Hawk, HIMARS, vehiculele Piranha, tancurile TR 85, Bizonul cum este cunoscut, blindate FOS, mașini de luptă a infanterie Jder, sistemele antiracheta Ghepard și lansatoarele Larom. Pentru prima dată în istoria acestei sărbători, armata va prezenta publicului interceptoarele de drone cumpărate după incidentele din Dobrogea. Tot pentru prima dată va putea fi văzut și cerul Capitalei cu ajutorul unei drone Bayraktar, dacă vremea va permite acest lucru.

Ziua Națională cade în aceeași zi cu alegerile parlamentare, așa că oficialii MApN au luat în calcul să mute defilarea cu o zi în urmă. În cele din urmă s-a decis ca festivitatea să aibă loc pe 1 decembrie, însă la o altă oră. Dacă în anii trecuți în Capitală parada avea loc la ora 11, în 2024 ea va începe la ora 10. Muzeele își deschid porțile și se organizează diverse activități pentru copii. Evenimente similar vor avea loc în mai multe orașe din țară, potrivit Observator.