Editura Evenimentul si Capital

Ziua în care Capitala a fost îngropată | VIDEO

7f9d2a0fa78c5f0461133eaf34957afa
Autor: | | 63 Comentarii | 0 Vizualizari

La 32 de ani de la cumplitul cutremur din 1977, „Evenimentul zilei” reconstituie momentele de suferinţă, confuzie şi solidaritate din Bucureştiul aflat în ruină.

Bucureştiul a ars, s-a înecat, s-a prăbuşit sau a fost ros pe dinăuntru de boli, de-a lungul istoriei. Ca în orice metropolă a lumii, şi viaţa capitalei României a fost lovită de dezastru în repetate rânduri. Existenţa oraşului nu aduce cu cea a unui „Paradis”, ci mai degrabă cu a unui loc pur omenesc, supus greşelilor locuitorilor ei sau capriciilor naturii. „Focul cel Mare” de la 1847 a ars un sfert din oraş, „Ciuma lui Caragea” a răpit într-un singur an 90.000 de suflete, iar inundaţiile din secolele XIX şi XX au arătat că Dâmboviţa poate fi un duşman periculos. Nici o altă calamitate nu a rămas la fel de vie şi de zguduitoare în mintea locuitorilor oraşului ca seismul din 1977. Anul în care Capitala s-a schimbat pentru totdeauna. La 32 de ani de la cumplitul fenomen, „Evenimentul zilei” propune reconstituirea poveştii unui Bucureşti scindat între suferinţă, haos şi solidaritate. 1977: anul marii catastrofe 4 martie 1977, ora 21.21. Cele 56 de secunde şi 7,2 grade pe scara Richter ale cutremurului produs atunci au fost de ajuns cât să ucidă 1.391 de oameni în Capitală (1.570 în toată ţara) şi să rănească alţi 7.596 de bucureşteni. Oraşul a fost de departe cel mai afectat de seism: peste 70% din pagubele totale au fost produse aici, însumând fabuloasa sumă de 1,4 miliarde de dolari SUA. Peste 33 de blocuri mari s-au prăbuşit în tot oraşul. „Toate cadrele militare s-au prezentat din proprie iniţiativă în ’77. S-a creat un centru de criză, sub coordonarea armatei. S-au făcut 16 puncte de lucru. S-a muncit non-stop, zile şi nopţi”, explică maiorul Cătălin Eftene, de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a Municipiului Bucureşti. Nicolae Ceauşescu se afla la momentul seismului într-o vizită oficială în Nigeria. După ce a aflat ce s-a întâmplat în ţară, a fost instituită starea de necesitate. La operaţiunile de salvare s-a lucrat săptămâni în şir, iar reconstrucţia ce a urmat a schimbat radical faţa oraşului. Foarte multe bijuterii arhitectonice au fost distruse, chiar dacă unele nu fuseseră întru totul afectate de seism. „M-am îngrozit de ce am văzut” Pe 4 martie 1977, generalul Eugen Epure, aflat în retragere acum, era colonel şi şeful de stat major al Marii Unităţi de Pompieri din Capitală. Când dezastrul s-a produs, era acasă, împreună cu soţia şi cu una dintre fiice. Adevăratul impact al cutremurului a fost simţit de-abia când s-a trecut la munca de recunoaştere în teren. „Efectiv m-am îngrozit de ce am văzut! În toate cele zece puncte de intervenţie era deznădejde şi suferinţă. Am fi vrut să sărim acolo pe loc, însă nu puteai, că nu aveai cum! A fost cumplit!”, povesteşte generalul. La câteva ore, a intervenit şi armata, iar operaţiunile de salvare se desfăşurau în funcţie de strigătele de ajutor sau după apă venite de sub dărâmături. „Se făceau găuri şi se coborau ai noştri cu coarda. Au fost foarte multe cadavre. Noi am încercat pe tot parcursul operaţiunilor să ne asigurăm că nu mai există supravieţuitori sub dărâmături. Deşi pe urmă am reţinut că problema aceasta a fost destul de discutabilă”, spune generalul. La blocul Continental, de exemplu, a existat cazul supravieţuitorului Sorin Crai nic, care a rămas în barul de la subsol timp de zece zile. Cadavre cărate cu buldozerul Generalul Epure îşi aminteşte că, după o perioadă, din dispoziţia soţilor Ceauşescu, s-a încetat să se mai caute supravieţuitori şi cadavre şi s-a intrat la nivelarea locurilor afectate cu buldozerul şi la plantarea de gazon. „La Continental, din ordinul «tovarăşei», din câte am înţeles, s-a trecut la nivelat la cota terenului. Indiferent că mai era cineva sau nu. Şi a venit amărâta de mamă a lui Crainic atunci şi a implorat-o pe asta, «Vă rog, că eu simt că copilul meu trăieşte». A căzut în genunchi în faţa Elenei Ceauşescu. În sfârşit, el a luat o decizie înţeleaptă să aprobe să caute în continuare, că apoi l-au şi găsit”, spune generalul. În alte locuri, astfel de probleme nu au fost luate în considerare. „Dar au rămas cadavre, au rămas poate şi supravieţuitori, pentru că foarte multe persoane şi-au făcut apoi inventarul rudelor şi nu le-a ieşit la numărătoare. Nici nu vă mai spun că atunci s-a cărat cu fadromele, cu buldozerele, cu rabele, s-au aruncat în basculante mâini, capete, picioare. A fost o nenorocire. I-a dus pe toţi afară, la Ghencea II, unde noi am instalat o maşină de iluminat, şi au fost înmormântaţi aşa, la grămadă, cu câte o cruce”, povesteşte generalul.

Fiul lui Dancila a dat BAC-ul la Grup Scolar Videle! Ce nota a putut sa ia...

Pagina 1 din 2
Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Social

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000