Paștele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători creștine din an. Este ziua în care se sărbătorește evenimentul pe care este fundamentată religia creștină, învierea lui Iisus Hristos. Pentru creștini, este o zi în care se petrece și se mănâncă bucate tradiționale, friptură de miel, cozonac sau ouă înroșite. După Paște, spune tradiția populară, urmează alte sărbători, care celebrează venirea primăverii și renașterea naturii.
Multe dintre obiceiurile de Paște din trecut s-au pierdut și puțini își mai amintesc de ele. Le mai întâlnim pomenite în dicționarele explicative sau în vechile reviste de acum 100 sau 150 de ani. Conform calendarului popular, după sărbătoarea de Paște urmau și alte zile pe care țăranii le sărbătoreau, așa cu era lăsat din moși – strămoși, după obicei.
Astfel, în Almanahul ziarului Universul din 1910 se vorbește despre Răpotini, o sărbătoare populară care se ținea în trei zile de marți consecutive, de după zilele de sărbătoare ale Paștelui. Este o sărbătoare țărănească, tradițională în care se consumă niște turte special pregătite, după cum se arată în dicționare.
În ultima dintre aceste sărbători, se spune în Almanahul ziarului Universul, care citează un calendar popular din epocă, femeile au dezlegare să-și bată bărbații.
Originea exactă a sărbătorii și a numelui său nu este cunoscută, unii spunând că vine din Serbia, de unde rabotno - „muncitor” sau din rabota - „muncă”. După alții, însă, ar fi o sărbătoare de origine rusă, al cărei nume se trage de la ropatῑ - „templu”. Despre aceste sărbători, de Răpotini, are o referire și poetul Anton Pann, cel care a scris „Povestea vorbii”: „nouă Marți și Răpotinii i-am ținut cum am putut”.
Obiceiurile spuneau că în această zi, de Răpotini, este ca buricul copilului nou născut să fie tăiat cu secera, pentru că numai acesta ar avea o viață bună și ar fi plin de noroc.
Alte obiceiuri de după Paște
Tot din calendarul popular prezentat de Almanahul Universul, la 1901, mai aflăm că în joile de după Paște se fac sfeștanii ca să fugă duhurile rele de prin case duhurile rele.
Iar în noaptea de Ispas, de Înălțare, după tradiție, flăcăii și fetele trebuie să meargă la pădure și să culeagă flori de alun care, după credința populară, înfloresc și se scutură în acea noapte.
Credinţa populară mai spune că începând cu ziua de Strat de Rusalii (miercuri, a 25-a zi dupa Paşti) încep să umble Rusaliile, fiinţe asemănătoare Ielelor, care provoacă mult rău oamenilor. Pe cei care nu le respectă zilele îi pocesc, îi schimonosesc şi îi înnebunesc. De aceea, femeile nu trebuie să lucreze nimic în toate miercurile de la Stratul de Rusalii până la Duminica Mare. Pentru a apăra gospodăria de invazia acestor spirite, în sâmbăta Rusaliilor oamenii obişnuiesc să pună la porţi, în foişoare, pe ganguri sau la intrările în case, ramuri verzi de tei.
În miercurea zisă Strat de Rusalii se așterne pe paturi pelin verde ca să gonească gângăniile din case și din așternuturi.