Primul politician german care a vizitat marți Kievul a fost liderul opoziției conservatoare (CDU), Friedrich Merz, care vizitase orașul Irpin înainte de întâlnirea de o oră cu Zelenski. Acesta a fost șocat de mărturiile victimelor atacului rusesc. Friedrich Merz a descris ca fiind "extraordinar de bună din punct de vedere al atmosferei și al conținutului" conversația sa cu președintele ucrainean.
Conversația cu președintele ucrainean a fost "extraordinar de bună din punct de vedere al atmosferei și al conținutului", a spus ulterior Merz pe Twitter, fără a detalia pentru că a vrut să-l informeze mai întâi pe ministrul de Externe Olaf Scholz.
Călătoria lui Merz a evidenţiat Partidul Social Democrat (SPD) al lui Scholz, care a menținut poziții ambigue și a amânat pe cât posibil participarea Germaniei la pachetele de sancțiuni europene. Când președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, și el social-democrat, a vrut să viziteze Ucraina luna trecută, Zelenski a refuzat să-l primească și a fost nevoit să anuleze călătoria oficială.
După această grosolănie, Scholz a evitat vizita de sprijin pe care, unul câte unul, șefii de guverne europeni o fac în Ucraina. Însă ambasadorul Ucrainei la Berlin, Andrii Melnik, un diplomat deosebit de combativ, a numit refuzul un alt semn al slăbiciunii lui Scholz. Melnik a batjocorit pe rețelele de socializare, spunând că "a face cârnați de ficat insultat nu sună foarte de stat", referindu-se la un tip de cârnat german deosebit de flasc. "Acesta este cel mai brutal război de anihilare de la invazia nazistă a Ucrainei, nu este o grădiniță", a adăugat el.
Faptul că președintele german nu este bine primit la Kiev și că Olaf Scholz, cancelarul, nici măcar nu încearcă, contrastează vizibil cu "invitația largă a guvernului și a Parlamentului Ucrainei" pe care o presupune Merz. Când a informat guvernul despre intenția sa de a călători, serviciile de informații i-au cerut să amâne proiectul pentru a-i acorda timp pentru a-i garanta siguranța, dar a refuzat măsurile de precauție și s-a urcat într-un tren de noapte care l-a dus, mai întâi, să viziteze orașul Irpin. "Primarul tocmai mi-a descris în cuvinte foarte impresionante ce s-a întâmplat aici, ce victime au de plâns aici, dar și ce mare realizare", a spus Merz după întâlnirea cu autoritățile locale. "Cred că în Germania suntem încă obligați să ajutăm această țară și mai ales să ajutăm la reconstruirea unui oraș ca Irpin".
Ulterior, după cum a făcut public guvernul ucrainean prin consilierul său, Serhii Leşcenko, acesta s-a întâlnit la Kiev cu șeful biroului președintelui, Andrii Jermak, cu care a discutat "situația actuală, ajutorul Ucrainei, sancțiunile împotriva Rusiei și aderarea Ucrainei la UE. După această discuție, s-a întâlnit cu Zelenski, care "i-a mulțumit profund pentru vizită". De asemenea, s-a întâlnit cu președintele parlamentului ucrainean, Ruslan Stefansciuk, și cu politicieni din opoziție, precum și cu premierul, Denis Șmihal. Merz a fost însoțit de șeful său de cabinet, Jacob Schrot, și de expertul CDU în politică externă Roderich Kiesewetter, care au participat și la discuțiile cu deputații ucraineni Serhii Taruta și HalIna Iancenko, ambii din Grupul de prietenie germano-ucrainean.
Cancelarul Scholz s-a limitat să spună despre această călătorie că nu a avut "obiecții", că a fost informat și că a aprobat-o. El presupune că Merz îl va informa mai târziu în detaliu, "orice altceva nu ar fi o modalitate bună de trata între noi într-o democrație", dar a contraprogramat un act diplomatic important pe ordinea de zi, punerea în scenă a sprijinului german pentru aderarea Suediei și Finlandei la NATO. Scholz i-a invitat marți în Consiliul de partenerii "coaliției semaforului" au discutat noile condiții de securitate din Europa și noile pachete de sancțiuni împotriva Rusiei. "Pentru noi, este clar că dacă aceste două țări decid că vor să facă parte din alianța NATO, atunci puteți conta pe sprijinul nostru", le-a spus el. Marin, la rândul său, a subliniat că invazia Ucrainei a "schimbat dramatic" mediul de securitate din Europa și că, în acest context, "politica ușilor deschise a NATO este acum mai importantă ca niciodată", scriu cei de la ABC. (RADOR)