Asociația Salvați Dunărea și Delta (SDD) susţine că la nivelul Deltei Dunării există zeci de proiecte de construcție care nu întrunesc condițiile prevăzute de Regulamentul de urbanism pentru Rezervația Biosferei Delta Dunării, potrivit unui comunicat de presă.
Asta în contextul în care săptămâna trecută, Comisia Europeană a solicitat României să se ocupe de anumite aspecte necorespunzătoare ale protecţiei mediului din zona Sulinei şi a Deltei Dunării - una dintre cele mai importante zone umede ale Europei. În plus, astăzi se împlinesc 20 de ani de când România a semnat, la Ramsar, în Iran, Convenţia asupra Zonelor Umede, un tratat interguvernamental care stabileşte cadrul acţiunilor naţionale şi cooperării internaţionale pentru conservarea şi utilizarea raţională a zonelor umede şi a resurselor pe care acestea le oferă. În acest sens, SDD consideră că iminența trecerii la etapa contencioasă a procedurii de infringement declanșată de Comisia Europeană nu reprezintă o surpriză, având în vedere haosul în construcțiile din Delta Dunării. Mai mult, „SDD semnalează o situație extrem de îngrijorătoare care poate avea efecte deosebit de grave asupra Rezervației Biosferei Delta Dunării, sit al patrimoniului mondial UNESCO. Este vorba despre netranspunerea în legislația locală a HG nr. 1516/2008 privind aprobarea Regulamentului-Cadru de urbanism pentru Rezervația Biosferei Delta Dunării. Documentul instituie reguli clare privind regimul construcțiilor pe teritoriul rezervației, urmârind dezvoltarea durabilă a zonei și protejarea tradițiilor și a patrimoniului local”, potrivit comunicatului de presă. Probleme grave în Delta Dunării Astfel, printre principalele probleme cu care se confrunta Delta Dunării se numără lipsa reconstrucției ecologice în Lunca Dunării și în Delta Dunării dar şi lipsa unui sistem integrat de management al deşeurilor (gunoaiele se ard sau se aruncă direct în apă).
- Întârzierea lucrărilor de reconstrucție ecologică. Reconstrucţia ecologică a Deltei este o soluţie necesară menţinerii proceselor naturale ale Deltei Dunării, benefică pentru conservarea pe termen lung a sistemului deltaic și dorită de comunitățile locale. Deși reprezintă obiectivul prioritar al Planului de Management al ARBDD, reconstrucția ecologică a terenurilor degradate neproductive nu se realizează, din cauza intereselor divergente ale instituţiilor locale, dar şi a situaţiei proprietăţilor sau concesiunilor păguboase.
- Pescuitul intensiv şi braconajul au condus la diminuarea resursei piscicole a Deltei. Deşi Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a modificat legea pescuitului, introducând noi reguli pentru această activitate în Delta Dunării, inclusiv interzicerea pescuitului cu setca, iar pescuitul speciilor de sturioni este interzis pe o perioadă de zece ani, operaţiunile instituţiilor de control şi ale justiţiei sunt ineficiente în a asigura respectarea legii.
- Turismul: dezvoltarea haotică din ultimii ani a turismului reprezintă o ameninţare tot mai mare la adresa biodiversităţii Deltei, iar această tendinţă continuă să crească. Comunităţile locale nu beneficiază de pe urma dezvoltării turistice, ci din contra, se simt ignorate de investiţiile realizate de întreprinzători. Resursele naturale ale Deltei trebuie să reprezinte sursa de venituri pentru locuitorii ei, singurii care au respectă valorile deltaice şi care pot contribui la conservarea biodiveristăţii
- Transformarea plajelor şi în special a grindului Chituc, prin amenajarea unor staţiuni turistice, are un impact major asupra habitatelor plajelor litorale elemente unice în Europa. Asemenea planuri imobiliare pentru amenajarea de staţiuni turistice încalcă atât prevederile Directivelor Uniunii Europene privind conservarea biodiversităţi, cât şi statutul de rezervaţie a biosferei, patrimoniu UNESCO.
De la aderarea României la Convenţia de la Ramsar (1991) şi până în prezent, cinci regiuni din ţară au fost desemnate situri Ramsar: Rezervaţia Biosferei “Delta Dunării” (în 1991) şi Balta Mică a Brăilei (în 2001), Lunca Mureşului (jud. Arad şi Timiş), Complexul Piscicol Dumbrăviţa (jud. Braşov) şi Lacul Techirghiol (jud. Constanţa) (1996). Desemnarea unei zone umede ca parte a Convenţiei Ramsar este o recunoaştere a importanţei acestor zone ca resurse de mare valoare economică, naturală, ştiinţifică şi a rolului lor multiplu în menţinerea calităţii mediului prin controlul inundaţiilor, aprovizionarea stratului subteran de apă, stabilizarea ţărmurilor şi protecţia împotriva furtunilor, retenţia nutrienţilor şi sedimentelor, atenuarea schimbărilor climatice, purificarea apei, menţinerea biodiversităţii, potrivit Administraţiei Naţionale Apele Române.
- Cu Ocazia Zilei Internaţionale a Zonelor Umede, Parlamentul European găzduieşte expoziţia de fotografie „Delta Dunării, paradisul în pericol”, o iniţiativă a europarlementarului Daciana Sârbu, împreună cu Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta şi WWF Programul Dunăre-Carpaţi România.
Recomandările noastre
