Will Self: "Îi invidiez pe consumatorii culturali uneori"

Will Self: "Îi invidiez pe consumatorii culturali uneori"

Faimosul prozator britanic a explicat pentru EVZ de ce calitatea de scriitor presupune o munc? nonstop

Celebrul scriitor britanic – cunoscut pentru volumele "Cucul ?i pup?za", "M?re?ele maimu?e", "Cartea lui Dave", "Cum tr?iesc mor?ii" ?i "Cum v?d eu distrac?ia", toate ap?rute la editura Polirom - a fost invitat la a cincea edi?ie a Festivalului interna?ional de literatur? Bucure?ti (5 – 8 decembrie). În cea dintâi zi a evenimentului, Will Self (colaborator regulat al unor importante ziare britanice, printre care se num?r? "Evening Standard", "The Independent", "The Observer" ?i "New Statesman", el a mai publicat trei colec?ii de eseuri ?i articole: "Junk Mail", "Sore Sites" ?i "Feeding Frenzy") a sus?inut un dialog cu la fel de cunoscutul autor britanic Jonathan Coe la Clubul ??ranului Român. "Mi-e team? c? o s? continui s? scriu mai mult decât ar trebui, pentru c? scrisul a devenit pentru mine sinonim cu existen?a". "M-am apucat de scris pentru un motiv foarte simplu: iubesc c?r?ile. Creeaz? o intimitate cu cineva, un contact uman pur, care este spiritual, îndr?znesc s? spun". "Am vrut s? scriu proz? de la vârsta de 14 ani. Dar nu atunci m-am apucat de scris. Eram prea intimidat. Pentru c? scriitorii care m-au f?cut s? vreau s? fiu scriitor erau Dostoievski ?i Kafka. Pân? când am ajuns la vârsta de cam 20 de ani nu am sim?it c? am capacitatea de a scrie, aceste genii m? deprimau. La 26 de ani, pe când mi se n??tea primul copil, am decis s? m? apuc de scris". Acestea sunt câteva din declara?iile lui Will Self. Pentru EVZ romancierul a vorbit despre feminism, consumatori culturali ?i despre motivul pentru care î?i recite?te arareori c?r?ile. EVZ: Mai este feminismul relevant în ziua de azi? Will Self: Da. Pentru c? femeile sunt înc? dezavantajate din punct de vedere social, politic ?i economic. Nu ocup? pozi?ii importante în structurile de putere ale societ??ii, mai ales dac? le raportezi direct propor?ional la num?rul de femei. Salariile femeilor sunt mai mici. Mai mult, faptul c? au copii le priveaz? de putere, î?i pierd joburile din cauza asta, iar cariera lor este handicapat? adeseori din cauza dorin?ei de a avea o familie. Doar ?tii c? lucrurile astea sunt adev?rate, de ce m? mai întrebi? (Râde). Apropo de romanele tale, care e preferatul t?u? Urm?torul. Cel la care lucrez acum. Altfel, dac? ne referim la cele pe care le-am scris deja, nu am nicio preferin?? pentru vreuna. Sunt lucruri care îmi plac o vreme, apoi pierd interesul pentru ele. Le recite?ti vreodat?? Din "Cartea lui Dave", romanul pe care l-am scris în 2006, am citit în seara asta, de exemplu. Când trebuie s? promovezi o carte ap?rut? în traducere într-o ?ar? str?in?, trebuie s? cite?ti pu?in din ea, chiar dac? ea a ap?rut acolo la 10 ani dup? ce a fost publicat? în Marea Britanie. Dar nu le recite?ti niciodat? de pl?cere? Numai ca s? verific anumite detalii. Exist? multe leg?turi între textele mele. Unele lucruri se repet?, a?a c? trebuie s? le verific. Dincolo de asta, nu le recitesc. Dar el (Jonathan Coe – n.r.) spunea c? ?i-a recitit una din primele povestiri de curând – anul trecut sau a?a ceva - ?i i s-a p?rut foarte amuzant?. Era ciudat s? se fi distan?at atât de mult cât s? guste glumele din nou. Era pur ?i simplu comic?, nu îi p?sa despre ce era, pur ?i simplu l-a f?cut s? râd?. E o satisfac?ie comun? pentru un scriitor? Sincer, nu ?tiu cum ar ar?ta o satisfac?ie comun? pentru un scriitor, to?i scriitorii mi se par diferi?i unul de altul... Care e satisfac?ia ta? E modul meu de via??. Este singurul fel în care lumea are o noim? pentru mine, în care existen?a mea are o noim? în lume, în care pot interpreta ?i fabrica lumea, în care m? pot raporta la lume. E ceea ce fac. Dac? nu a? scrie m-a? sim?i ciudat, ar fi straniu... Adeseori m? gândesc la prieteni pe care îi am, prieteni care sunt ceea ce eu a? numi consumatori culturali. Nu produc cultur?. Uneori – destul de des – îi invidiez. Cred c? trebuie s? fie agreabil s? cite?ti c?r?i, s? te ui?i la filme ?i s? ascul?i muzic? f?r? s? trebuiasc? s? le creezi. E relaxant, e ca ?i cum ?i se prezint? o ofert? fantastic? de produse culturale. ?tiu c? exist? astfel de consumatori culturali, tu nu cuno?ti astfel de oameni? Vorbesc de cei care nu lucreaz? în domeniul cultural, nu au nicio tangen?? profesional? cu acel mediu, dar merg la teatru, citesc romane, ascult? muzic?. Au joburi, lucreaz? în banc? sau într-o fabric?. Nu creeaz? art? ei în?i?i, ci doar o consum?. Îi invidiez pentru c? uneori consumatorii de cultur? sunt mai cultiva?i decât cei care o produc, arti?tii. Sunt mai citi?i, ?tiu mai multe. Atunci când e?ti artist ?i te confrun?i cu arta te întrebi mereu: "Cum au f?cut asta?". Dac? e?ti scriitor ?i te ui?i la o lucrare (ca aceea de lâng? Self – n.r.) te întrebi "Cu ce stencil a fost realizat?? Sau poate a fost f?cut? f?r? un stencil?". Dac? te ui?i la o pictur? sau cite?ti un roman, te întrebi mereu prin ce proces au fost fabricate. Procesul de crea?ie e lucrul la care te gânde?ti nonstop. A?a c? munce?ti mereu, analizând lucrurile ca s? afli dac? exist? vreun element pe care ?i tu îl po?i folosi.