Ministerul american al Justiției și-a consolidat acuzațiile împotriva lui Julian Assange.

Fondatorul WikiLeaks este în prezent deținut în închisoarea de înaltă securitate din Londra, Belmarsh: a fost arestat în Marea Britanie în aprilie 2019, după ce a petrecut șapte ani în izolare în ambasada Ecuadorului din Londra.

S-a refugiat acolo după ce a încălcat condițiile cauțiunii sale, temându-se de extrădarea în Statele Unite.

Justiția britanică urmează să reia examinarea cererii de extrădare peste Atlantic a lui Julian Assange, la 7 septembrie, examinare amânată din cauza pandemiei cu noul coronavirus.

În acest context, justiția americană a prezentat noi elemente conform cărora Julian Assange a recrutat hackeri și a conspirat pentru a efectua intruziuni în computere, în special în cele ale unei țări din Alianța Nord Atlantică.

Conform acestor noi acuzații, Julian Assange a conspirat în special cu membrii grupurilor de hackeri LulzSec și Anonymous. De asemenea, el a obținut „acces neautorizat la sistemul informatic guvernamental al unei țări a NATO”, a declarat ministerul american al Justiției.

Aceste noi acuzații vin să le susțină pe cele care au fost deja făcute și vor fi adăugate la cele 18 de capete de acuzare cu care se confruntă deja fondatorul WikiLeaks în Statele Unite, a declarat ministerul într-un comunicat.

Julian Assange este urmărit penal de justiția americană pentru că a difuzat, din 2010, peste 700.000 de documente clasificate privind activitățile militare și diplomatice americane, în special în Irak și Afganistan.

Statele Unite îl acuză pe australianul în vârstă de 48 de ani că ar fi pus în pericol surse ale serviciilor de informații americane.

De partea lor, avocații lui Julian Assange denunță o procedură politică bazată pe „minciuni”.

WikiLeaks a estimate,miercuri, pe Twitter, că aceste noi acuzații au constituit „o altă încercare patetică a ministerului american al Justiției de a înșela publicul”, scrie Le Monde.

Acuzat mai întâi de piraterie informatică, Assange a fost inculpat în mai anul trecut pentru alte 17 capete de acuzare de justiţia americană, pe baza legislaţiei antispionaj. Susţinătorii săi spun că aceste inculpări constituie un pericol grav pentru libertatea presei, scrie Agerpres.

SUA îl acuză în special pentru că a pus în pericol unele dintre sursele lor prin faptul că în 2010 a publicat, pe WikiLeaks, 250.000 de telegrame diplomatice şi 500.000 de documente confidenţiale despre activităţile armatei americane în Irak şi Afganistan.

Printre aceste documente se află şi un video în care sunt văzuţi civili omorâţi de tiruri ale unui elicopter de luptă american în Irak, în iulie 2007.