Tensiunile cauzate de lipsa dotărilor minime din şcoli şi acumulate de-a lungul anilor între părinţi şi dascăli, dar şi scandalurile recente de şpagă au dat naştere unui adevărat război între cele două tabere.
În încercarea de a ţine piept avalanşei de reclamaţii anonime primite la inspectoratele şcolare, profesorii au trecut la măsuri extreme. Excursiile, vizitele la muzeu sau mersul la teatru, spun aceştia, vor fi activităţi de domeniul trecutului, dacă părinţii nu se mobilizează pentru a strânge bani, la fel şi lucrurile de bază precum creta sau buretele.
În Bucureşti, "planul de avarie" a fost pus la cale în cadrul unei şedinţe organizate acum două zile, cu toţi directorii unităţilor de învăţământ. Una dintre măsuri a fost renunţarea la personalul auxiliar plătit din banii părinţilor, chiar dacă aceştia au venit cu ideea.
"Conducerea a fost anunţată că nu mai are voie să ţină îngrijitoarea. O plăteam din banii noştri, pentru că educatoarea de la clasă nu făcea faţă cu atâţia copii, să îi ţină curaţi, să meargă cu ei la WC. S-a cerut să fie plătită de la buget, însă li s-a spus că nu li se dau bani şi să nu mai ceară. Înţeleg că sunt probleme în Educaţie, dar nu le rezolvi distrugând ceea ce e bun. Suntem foarte încântaţi de grădiniţă, chiar dacă este de stat", povesteşte un părinte care are copilul la o grădiniţă din sectorul 2 al Capitalei.
"Şcoala Altfel", pe cale de dispariţie
Marius Nistor, lider al Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ "Spiru Haret" "plusează" şi spune că dascălii vor intra la clasă strict ca să predea, şi nu vor strânge niciun ban de la părinţi, chit că se prăbuşeşte tavanul peste elevi. "Nu e treaba lor să acopere lipsa de cadre didactice, să aducă paznicii sau să înlocuiască mobilierul vechi, iar părinţii nemulţumiţi să se adreseze autorităţilor locale ori ministerului Educaţiei. Profesorii au devenit extrem de vulnerabili, pe ei cine îi protejează? Astăzi, orice se interpretează", arată Nistor.
Tevatura creată ameninţă inclusiv proiectul "Şcoala Altfel", programat să se desfăşoare în luna aprilie, în cadrul căruia dascălii strângeau bani pentru a-şi plimba elevii în excursii, la muzee şi teatre.
Propunere: părinţii să facă donaţii prin asociaţii legale
Sigura soluţie, crede Gabriel Silvăşanu, directorul Şcolii Nr. 280 din Capitală, este înfiinţarea Asociaţiilor de Părinţi, care să gestioneze fiecare ban provenit din donaţii. "Noi, directorii de şcoală, nu suntem detectivi ca să vedem ce fac profesorii cu banii. Toate aceste probleme ar fi evitate dacă s-ar aloca cei 6% din PIB pentru Educaţie, dar până atunci părinţii pot sprijini şcolile prin donaţii", crede Silvăşanu. Atmosfera din şcolile bucureştene, spune acesta, îi aminteşte de epoca comunistă: "Părerea mea este că ar trebui să se facă anchete în toate şcolile şi vinovaţii să fie daţi afară din sistem".
Scandalul a ajuns şi în Guvern. Ieri, Victor Ponta i-a cerut ministrului Educaţiei, Remus Pricopie, să-i prezinte în termen de două săptămâni măsuri concrete de combatere a fraudei din şcoli (meditaţii şi fondul şcolii), punându-i la dispoziţie Corpul de Control al Guvernului, însă nu şi fonduri suplimentare pentru a înlocui contribuţiile pe care le dau părinţii în acest moment.

Te-ar putea interesa și: