Cetăţenii din Ţara Cantoanelor se luptă mâine cu temerile privind imigraţia.
Elveţienii merg mâine la urne pentru a decide dacă românii şi bulgarii vor putea munci fără restricţii în statul alpin, pe fondul crizei economice şi al unei campanii cu tentă xenofobă, care a speculat teama de străini. Ultimul sondaj, publicat la sfârşitul lui ianuarie, arăta că 50% dintre elveţieni sunt „pentru“ prelungirea acordurilor de liberă circulaţie cu UE şi extinderea lor la România şi Bulgaria, în vreme ce 43% sunt „împotrivă“, iar 7% nu se hotărâseră încă.
Un eventual „da“ spus la referendum ar însemna doar începutul unei perioade de tranziţie de până la zece ani, la sfârşitul căreia românii ar putea munci „la liber“ în Elveţia. Pe de altă parte, un vot pentru respingerea românilor şi a bulgarilor ar duce la denunţarea mai multor acorduri comerciale şi de liberă circulaţie, încheiate în UE şi Elveţia în ultimii zece ani, cu potenţiale pierderi economice pentru Ţara Cantoanelor.
Deşi a avertizat Elveţia în privinţa problemelor care ar rezulta din respingerea referendumului, Comisia UE a evitat totuşi să se implice în mod activ în dezbatere, din dorinţa de a nu alimenta euroscepticismul din ţara cu o tradiţie de neutralitate.
Metafore transparente
În vreme ce în campania pentru acceptarea românilor şi a bulgarilor s-au înrolat atât autorităţile guvernamentale, cât şi majoritatea partidelor, precum şi comunitatea de afaceri din Elveţia, în cealaltă tabără a rămas Partidul Popular Elveţia (SVP), cea mai importantă grupare din statul alpin. Tema de atac a SVP - alimenta rea temerilor faţă de imigraţie - a reuşit însă, cel puţin potrivit sondajelor, să adune destui susţinători. Nu în ultimul rând mulţumită controversatului afişde campanie, care înfăţişează mai mulţi corbi care sfâşie din toate părţile harta Elveţiei.
Temerea privind o aşa-numită invazie a est-europenilor sau, în mod mai concret, a romilor deja vizibili pe străzile Genevei nu este singura care oferă susţinere taberei SVP. Afluxul cetăţenilor germani în oraşul Zürich a alimentat animozitatea istorică germano-elveţiană şi i-a nemulţumit pe localnicii care şi-au declarat temerile privind pierderea locurilor de muncă.
Context economic dificil
Aproximativ 600.000 de cetăţeni UE trăiesc şi muncesc în prezent în Ţara Cantoanelor, în vreme ce peste 400.000 de elveţieni au acces fără restricţii la locurile de muncă din ţările blocului comunitar, potrivit AFP. Primul acord de liberă circulaţie al Elveţiei cu cele 15 vechi state membre UE a fost aprobat în 2000 de 67% dintre elveţieni. Doar 56% au aprobat, în 2005, extinderea acordului la cele 10 noi state membre, iar sprijinul ameninţă să se diminueze şi mai mult duminică. Situaţia este complicată de contextul economic dificil. Deşi criza economică nu a afectat în mod vizibil ţara, ultimele cifre au arătat o creştere a şomajului la peste 3%, cea mai mare valoare din ultimii doi ani, un fapt evidenţiat zilele trecute de ziarele elveţiene.
Un reportaj difuzat zilele trecute de unul dintre posturile radioului public elveţian ar fi de-ajuns însă pentru a spulbera orice temere privind sosirea românilor. Concret, cifrele prezentate de ambasadorul Elveţiei la Bucureşti, Livio Hurzeler, arată că, în 2008, din 1.000 de permise de muncă oferite românilor, aceştia au folosit doar 76. Invazia românilor în Elveţia? „O prostie“, apreciază ambasadorul, pentru postul public de radio.
CITIŢI ŞI:
Recomandările noastre
