Opinii EVZ
Vojislav Seselj de la condamnarea la Haga la proteste xenofobe și ale urii, la locul crimei. Pulsul Planetei
Și Serbia fierbe din nou, de această dată din cauza manifestărilor de protest pe care le-a încercat ultranaționalistul Vojislav Seselj, președinte al Partidului Radical, recent condamnat la Haga de către Tribunalul Penal Internațional la 10 ani de închisoare pentru crime împotriva umanității, tortură și alte crime.
Acesta a ajuns la concluzia, în weekendul trecut, că e cazul să comemoreze faptele sale și a revenit în satul Hrtkovici, la 40 km nord-vest de Belgrad, pentru a repeta discursul său din 1992 împotriva croaților, discurs care a dus la epurare etnică, crime și care i-a adus la condamnarea de la Haga.
Poliția a blocat intrarea în sat, acolo unde epurarea etnică a croaților a redus minoritatea la doar 10% din populație de la 40%. Potențialele ciocniri cu croații ale radicalilor sârbi amenințau liniștea publică. În plus, actualul președinte Alexandr Vucic, fost aliat al lui Seselj, a îmbrățișat opțiunea europeană și nu dorește să-și pericliteze nici situația internă, nici pe cea la nivelul Bruxellesului. În plus, încearcă să evite și ca Seselj, eliberat condiționat, să fie reîncarcerat la Haga.
Dacă lucrurile nu au degenerat la locul crimei originare a lui Seselj iar discursul său nu a mai putut avea loc, ciocniri au avut loc cu reprezentanții Partidului Liberal Democratic care au venit pentru a cere expulzarea lui Seselj din Parlamentul sârb pentru condamnarea de la Haga și încarcerarea sa pentru a ispăși pedeapsa pronunțată. Seselj a ispășit o parte din pedeapsă în perioada arestului preventiv dar a fost eliberat din motive umanitare „din cauza deteriorării stării de sănătate a acuzatului” şi pentru a-i oferi ocazia de a beneficia de tratament medical, a declarat Magdalena Spalinska, purtătorul de cuvânt al TPI.
Ne puteți urmări și pe Google News
Conform condiţiilor eliberării, Vojislav Seselj nu trebuie să aibă contacte cu persoane implicate în procesul său, cu excepţia propriilor avocaţi. Însă e clar că instanța nu ar tolera prea bine eventala implicare a sa, din nou, întrun discurs al urii și în porniri xenofobe, similar celui din 1992 pentru care a fost condamnat, cu atât mai mult la locul crimei originare, de unde și motivul direct pentru anularea suspendării pedepsei sale și reîncarcerarea sa.
În vârstă de 60 de ani, Seselj avea 34 de ani când a rostit la Hrtkovici discursul care a dus la epurarea etnică a croaților de către sârbii localnici.
Autorităţile sârbe au interzis formal mitingul Partidului Radical al lui Seselj, pe motiv că riscă să-i irite pe etnicii croaţi rămaşi în satul Hrtkovci. Poliţia a instalat duminică dimineaţă baraje rutiere pentru a împiedica orice deplasare către satul cu pricina iar Seselj şi zeci de susţinători ai săi au fost opriţi la unul dintre aceste baraje. „Doream să ţinem un miting paşnic, dar regimului l-a interzis fără motiv”, a spus ultranaţionalistul sârb Seselj în faţa presei. Totuși mici ciocniri au avut loc, implicate fiind persoane dintre susținătorii săi în incidente separate, soldate cu bătăi. Mai întâi, la locul manifestării Radicalilor au sosit şi susţinători ai Partidului Liberal Democratic (LDP) care au ridicat un banner pe care scria: „Seselj este un criminal de război”. Manifestarea și sloganele liberalilor au provocat incidente. De asemenea, înaintea desfăşurării poliţiei în zonă, într-un sat vecin, un protestatar dintr-un grup rival care cerea reîncarcerarea lui Seselj a fost uşor rănit în urma confruntărilor cu susţinătorii președintelui formațiunii ultranaționaliste.
Seselj, fondator al Partidul Radical Sârb, a fost vicepremier în regimul lui Slobodan Miloşevici, în timpul războaielor ce au condus la destrămarea Yugoslaviei. El a fost condamnat recent la Haga de un tribunal ONU pentru crime împotriva umanităţii în timpul conflictelor în Balcani, însă a rămas în libertate, tocmai din cauza combinației între perioada de detenţie deja efectuată și motivele umanitare de suspendare.
Acțiunea are loc în perioada în care oricum Belgradul are o problemă majoră în Kosovo. E vorba despre blocajele și incapacitatea guvernamentală, inclusiv criza dată de retragerea Listei Sârbe din majoritatea de la Pristina, dar și arestări și blocări ale diverselor figuri publice, miniștri și oameni politici de la Belgrad, care au circulat în Kosovo, în special la nord de râul Ibar, și care au fost arestați și expulzați de autoritățile regionale pe motiv că nu au avut acordul oficialilor omologi de la Pristina.
Belgradul nu recunoaște Kosovo decât ca o provincie a Serbiei și dorește o formulă de autonomie pentru localitățile locuite de sârbi în nordul regiunii similară cu cea pe care o are Kosovo în cadrul Serbiei (nefiind recunoscută independența declarată unilateral și recunoscută de un număr mare de state). Negocierile între Belgrad și Pristina continuă astăzi sub auspiciile Comisiei Europene, însă kosovarii sunt în pierdere de viteză din cauza inflexibilității manifestate și la recunoșterea frontierei cu Muntenegru, și în negocierile cu UE și Belgrad.
Recomandările noastre
