Vladimir Voronin a criticat, la sfârşitul săptămânii trecute, România pentru susţinerea arătată „opoziţiei radicale” de la Chişinău şi pentru acordarea de paşapoarte cetăţenilor moldoveni.
Ofensiva retorică vine cu puţin timp înaintea anticipatelor de pe 29 iulie. Azi, preşedintele moldovean merge la Moscova pentru discuţii cu Dmitri Medvedev, iar la sfârşitul lunii va ajunge la Bruxelles. De la venirea la guvernare, Voronin a oscilat între o politică pro-rusă şi una pro-occidentală, în încercarea de a rezolva problema Transnistriei şi de a obţine capital electoral. Cortina de Fier, reinventată
Pericolul la adresa statalităţii Moldovei a fost tema principală abordată de liderul moldovean în perspectiva alegerilor. Într-un interviu acordat RIA Novosti, el a evocat un scenariu postelectoral care ar permite intrarea Moldovei sub un protectorat internaţional şi integrarea ei ulterioară în România. Voronin a subliniat că perspectiva românească pentru Moldova convine administraţiei de la Tiraspol, deoarece ar permite recunoaşterea Transnistriei.
„Iată de ce apropiatele alegeri parlamentare vor deveni un plebiscit care va decide independenţa noastră”, a concluzionat Voronin în interviul citat de Mediafax. Vorbind despre protestele de pe 7 aprilie, Voronin a amintit că preşedintele României şi-a arătat susţinerea pentru „opoziţia radicală” şi a refuzat să semneze Tratatul de frontieră cu Moldova. Pentru Voronin, pericolul vine de la Vest. „Cortina de Fier dintre ţara noastră şi UE, de-a lungul frontierei româno-moldovene, şi acordarea cetăţeniei române sunt sursele unui pericol grav pentru Republica Moldova şi pentru stabilitatea regională”, a declarat el într-un alt interviu acordat agenţiei Itar-Tass şi citat de Mediafax.
Între Rusia şi UE Azi, Voronin merge la Moscova, unde se va întâlni cu omologul său, Dmitri Medvedev, cu care va discuta situaţia internă din Moldova, potrivit unor surse citate de Itar-Tass. Dmitri Medvedev şi-a exprimat constant sprijinul pentru Voronin, în timpul protestelor antiguvernamentale din aprilie şi a crizei politice postelectorale.
O altă temă abordată ar putea fi cea a unui sprijin financiar rusesc pentru Moldova. Discuţii despre un posibil credit financiar au avut loc şi vineri, între prim-vicepremierul rus, Igor Şuvalov, şi premierul moldovean, Zinaida Greceanîi. La sfârşitul lunii, Voronin merge şi la Bruxelles, pentru discuţii cu oficiali UE. În interviul acordat agenţiei RIA Novosti, el a avertizat că integrarea europeană a Moldovei diferă de „şabloanele cunoscute”.
Aderarea la NATO şi adopta rea unei „retorici agresive anti-ruse” au fost respinse de Voronin, care a adăugat că Moldova „trebuie să se unifice pe baza unui parteneriat strategic cu Rusia şi pe baza unor norme democratice europene”. Voronin a subliniat că 70% dintre moldoveni nu consideră că integrarea europeană se opune parteneriatului cu Rusia.
„Nu am nici un fel de reacţie la nici un fel de declaraţie. Republica Moldova, dacă doreşte să devină membru al UE, trebuie să citească rezoluţiile PE (Parlamentul European) şi CAGRE (Consiliul Afaceri Generale şi Relaţii. Externe).”
Cristian Diaconescu, ministrul de externe al României
Recomandările noastre
