La nivelul negocierilor, care reflectă o lipsă de progres tangibil, președintele turc, Tayip Erdogan, s-a deplasat la Moscova pentru a se întâlni cu Vladimir Putin.
Ucraina se confruntă luni cu cea de-a 26-a zi de război, în timp ce luptele continuă în nordul și sud-estul țării. Mariupol este una dintre cele mai asediate regiuni din ultimele zile. Aproape 400.000 de oameni au rămas prinși în oraș de mai bine de două săptămâni pe fondul bombardamentelor puternice care au întrerupt alimentarea cu energie electrică, încălzire și apă la centrală, potrivit surselor locale.
La nivelul negocierilor, care reflectă o lipsă de progres tangibil, președintele turc, Tayip Erdogan, s-a deplasat la Moscova pentru a se întâlni cu Vladimir Putin. După întâlnire, ministrul turc de Externe, Mevlüt Çavusoglu, a dat asigurări că s-a parcurs deja un drum lung în discuțiile dintre delegațiile ambelor părți, dar că pacea va necesita o întâlnire la cel mai înalt nivel, adică între președintele rus, Vladimir Putin, și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski.
Pentru ca această întâlnire să aibă loc, este necesară o încetare a focului, potrivit Ankarei. "Dacă partidele nu se abat de la pozițiile lor actuale, putem spune că sperăm la o încetare a focului. Există canale deschise între lideri. Acest lucru este deja cunoscut", a spus șeful diplomației turce. " Dacă există pace, dacă există un acord, cu siguranță (Putin și Zelenski) se vor întâlni. Nu exclud această posibilitate. Nu au o atitudine negativă față de întâlnire", a adăugat el.
Vladimir Putin pune condiții stricte
În plus, Ibrahim Kalin, purtătorul de cuvânt al președintelui turc Erdogan, a declarat recent, într-un interviu, că problemele de pe ordinea de zi sunt grupate în șase puncte, care ar fi condițiile pe care Putin le pune pentru a accepta încetarea focului în Ucraina și a se așeza la masă pentru a negocia pacea. În primul rând, Moscova cere neutralitatea Ucrainei, adică țara să nu intre în NATO, condiție pe care Zelenski ar putea-o accepta, conform celor deduse din câteva dintre ultimele sale apariții. Al doilea punct trece prin "dezarmare și garanții reciproce de securitate".
Sursa foto: Kremlin
În al treilea rând, există un aspect de natură mai ideologică, și anume că Rusia solicită ceea ce numește "denazificarea" Ucrainei. Când Moscova se referă la rușii care se află în Ucraina, folosește acest termen pentru a denunța tratamentul la care sunt supuşi. Este adevărat că Zelenski are rădăcini evreiești, dar s-ar putea acorda un punct cu acest concept, pentru a-l "mulţumi" pe Putin.
A patra condiție este eliminarea obstacolelor din calea utilizării pe scară largă a limbii ruse în Ucraina, iar a cincea și a șasea au de-a face cu teritorii specifice ale Ucrainei, precum Donbas și Crimeea, precum și cu suveranitatea și, respectiv, independența acestora. Pe de o parte, Moscova cere să i se recunoască suveranitatea asupra peninsulei Crimeea. Teritoriul a fost anexat de Rusia după invazia din 2014, dar nimic nu este inclus în acest sens în acordurile semnate la independența Ucrainei.
Cât despre Donbas, Putin i-a cerut lui Zelenski să accepte independența teritoriului, dar nu se referă la suveranitatea în sine. În această zonă, majoritatea pro-rusă a înființat două republici independente care ar putea cere să se alăture Rusiei. Pentru moment, condițiile din Crimeea și Donbas ar fi inacceptabile pentru Kiev.