Președintele rus, Vladimir Putin, a lansat vineri, într-o conferință de presă susținută la Atena, un avertisment dur la adresa României și Poloniei, care s-ar putea afla în raza de acțiune a rachetelor rusești din moment ce găzduiesc elemente ale scutului anti-rachetă american, considerat de Moscova o amenințare la adresa securității sale, transmite agenția Reuters.

Aceasta este practic cel mai agresiv punct de vedere venit din partea Rusiei la adresa țările pe teritoriul cărora este amplasat scutul antirachetă al NATO, Putin amintind că Rusia a precizat în nenumărate rânduri că va lua măsurile care se impun pentru a se apăra, dar a fost ignorată de Washington și aliații acestuia.

La începutul acestei luni, cu ocazia inaugurării componentelor scutului de pe teritoriul României, oficialii militari americani au subliniat că acesta nu este îndreptat împotriva Rusiei, ci are menirea de a apăra aliații în cazul unui atac venit din Iran.

"Dacă ieri în aceste zone din România oamenii pur şi simplu nu ştiau ce înseamnă să fii în raza de acţiune, de astăzi suntem forţaţi să luăm anumite măsuri pentru a ne asigura securitatea", a mai spus Putin la Atena. "Același lucru este valabil şi pentru Polonia", a adăugat Puţin.

Vladimir Putin nu a specificat ce măsuri concrete vor fi luate de Rusia, însă a insistat că nu va acţiona neprovocat. ”Nu vom acţiona până când vom vedea rachete în zonele care se învecinează cu Rusia", a declarat liderul rus, conform Reuters.

Putin se află în Grecia, la invitaţia premierului Alexis Tsipras, întorcându-i vizită pe care acesta din urmă a făcut-o, la rândul sau, în Rusia.

Liderul de la Kremlin consideră explicațiile aliaților cu privire la protecția împotriva Iranului lipsite de sens din moment ce a fost semnat un tratat internațional menit să stopeze programul nuclear iranian. În plus, mai susține Putin, din punctele din care se află scutul, rachetele vor putea atinge, fără probleme, orașe din Rusia,

”Cum am putea să nu-l considerăm o amenințare?! (...) Am repetat, precum o mantră, că vom fi obligați să răspundem. Nimeni nu vrea să ne audă. Nimeni nu vrea să negocieze cu noi”, s-a plâns liderul rus, la Atena, într-o conferinţă de presă comună cu premierul grec Alexis Tsipras.

Și în privința Crimeei, regiune ucraineană anexată de Rusia în 2014, tonul adoptat de Vladimir Putin a fost unul sfidător. Explicațiile Moscovei s-au învârtit mereu în jurul aceleași idei: că ”unirea” cu Rusia ar fi fost dorința poporului din Crimeea, în vreme ce Occidentul a privit această mutare ca pe o ocupare ilegală.

”În ce privește Crimeea, considerăm această chestiune închisă. Rusia nu va mai purta discuții cu nimeni pe această temă”, a conchis liderul de la Kremlin.

După întrevederi cu premierul Alexis Tsipras şi preşedintele Pavlopoulos, Vladimir Putin va pleca la muntele Athos, unde va vizita mânăstirea Agios Panteleimon.

"Diplomaţie religioasă cu un fundament interesant: în politica rusă, religia joacă din nou un rol important. Concurenţă există, însă, şi între patriarhul Moscovei şi cel al Constantinopolului. E destul de complicat. Rusia joacă destul de eficient şi cartea religioasă", a precizat analistul politic Thanos Dokos pentru Deutsche Welle.