Aflat în detenție, politicianul și jurnalistul rus Vladimir Kara-Murza a argumentat că următorul mandat al președintelui Vladimir Putin va fi ilegal și a solicitat țărilor occidentale să nu recunoască legitimitatea acestuia în calitate de șef de stat.

El execută în prezent o sentință de 25 de ani într-o închisoare de regim special, Colonia Corecțională Nr. 7 din Omsk. În contextul alegerilor din Rusia, a scris un articol pentru publicaţia The Washington Post consacrat acestora.

Vladimir Kara-Murza cere Occidentului să nu-l recunoască pe Putin drept președinte

„Numeroase persoane se întreabă de ce dictaturile organizează 'alegeri' atunci când toată lumea înțelege că acestea sunt nişte ritualuri înscenate fără sens.

Dar în secolul al XXI-lea singura sursă de legitimitate acceptată pe scară largă pentru orice guvern rămâne urna de vot. Și chiar și acele regimuri care nu au o legitimitate reală simt nevoia să creeze impresia acestei legitimităţi. Uneori aceste regimuri merg mult prea departe, pentru binele lor.

În 2020, dictatorul belarus, Aleksandr Lukașenko i-a permis candidatei opoziției Svetlana Tihanovskaia să candideze la alegeri pentru a face mai convingătoare prelungirea mandatului său. Votul s-a încheiat cu fraude masive și proteste ample de stradă”, a scris Vladimir Kara-Murza.

Conform analizei sale, Vladimir Putin a învățat din experiența altor lideri din regiune. Prin eliminarea principalilor săi adversari, nu doar metaforic, ci literalmente - Boris Nemțov a fost asasinat în februarie 2015, iar Aleksei Navalnîi în februarie 2024 - Putin a consolidat puterea sa. Chiar și opoziția mai moderată este privită de Kremlin ca fiind prea periculoasă.

Când Boris Nadejdin, un critic al politicii războiului din Ucraina, a exprimat intenția de a candida la președinție, mesajul său a stârnit un sprijin imediat în rândul populației.

Totuși, scrie Vladimir Kara-Murza, Comisia Electorală Centrală din Rusia a respins candidatura acestuia invocând motive tehnice. O decizie care nu a surprins pe nimeni.

Liderul de la Kremlin nu mai are dreptul să candideze

Criticul președintelui rus argumentează că la viitoarele alegeri prezidențiale, singurii „concurenți” ai lui Putin vor fi candidații simbolici reprezentând partidele de „opoziție” acceptate oficial.

Acești candidați fac tot posibilul pentru a evita critici la adresa președintelui și sprijină politica sa, inclusiv războiul din Ucraina.

Însă, absența candidaților opoziției, cenzura mediatică și reprimările în masă contribuie la discreditarea alegerilor viitoare din Rusia.

„Un alt motiv este faptul că Putin nu mai are deloc dreptul să candideze la aceste alegeri. Constituția Rusiei din 1993 a limitat mandatele prezidenţiale la două mandate consecutive, cu o durată de patru ani.

Putin - care se află la putere din 2000 - a găsit o modalitate de a evita această limitare. Între 2008 și 2012, după ce primul său set de mandate consecutive s-a încheiat, a condus Rusia în calitate de prim-ministru printr-un președinte de jure marionetă (Dmitry Medvedev, dacă cineva își mai amintește numele său).

Al doilea set de mandate ale lui Putin (crescut de la patru la șase ani) expiră pe 7 mai.

De data aceasta, a ales o altă metodă de a rămâne în Kremlin. În 2020, a impus peste 200 de amendamente constituționale, inclusiv unul care îi acordă o excepție personală de la limita de termen”, mai scrie Vladimir Kara-Murza.

Vladimir Putin, „un dictator și un uzurpator”

Mai departe, criticul lui Putin afirmă că singurul răspuns politic logic și corect din partea democrațiilor lumii ar fi să nu îl recunoască pe Vladimir Putin drept lider legitim al Rusiei după 7 mai. Totul într-un mod similar cu refuzul lor de a recunoaște legitimitatea, de exemplu, a lui Nicolás Maduro în Venezuela sau a lui Lukashenko în Belarus.

Vladimir Kara-Murza afirmă că un prim pas către această ne-recunoaștere formală a lui Putin a fost făcut de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Și asta prin recomandarea sa adoptată în mod hotărâtor către guvernele europene în octombrie anul trecut.

Aceeași recomandare a fost susținută luna trecută de Yulia Navalnaya, văduva liderului opoziției din Rusia, la o întâlnire a miniștrilor de externe ai Uniunii Europene. O inițiativă similară a fost discutată în Congresul SUA.

„Liderii occidentali vorbesc adesea despre determinarea lor de a se opune Kremlinului. Uneori, cel mai puternic instrument dintre toate este pur și simplu să spună adevărul. Putin nu este un președinte ales legitim. Este un dictator și un uzurpator.

Este timpul ca lumea liberă să spună în sfârșit acest lucru”, mai scrie acesta într-un articol de opinie din The Washington Post.