Vin semnale sumbre despre viitorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii

Vin semnale sumbre despre viitorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii

Era 12 martie 2003 când, de la birourile din Geneva, Organizația Mondiașă a Sănătății (OMS) lansa, pentru prima dată în secolul XXI, alarmă pentru epidemia SARS.

O situaţie total diferită de aceasta de astăzi unde noul coronavirus la o distanţă de 12 luni de la primele cazuri semnalate la Wuhan, continuă să circule. Primele semne ale OMS privind Sars-CoV-2 au fost lansate pe 30 ianuarie 2020, dar de la Geneva cu acea ocazie se sublinia „marea implicare a Chinei pentru oprirea focarelor”. După mai puţin de o lună, OMS a trebuit să se autodezmintă: pe 11 martie, când de fapt virusul făcea deja ravagii în Italia şi Coreea de Sud, pătrunzând în toată Europa, abia atunci a fost declarată pandemia!

Erorile făcute de către OMS în 2020

Comportamentul conciliant cu Beijingul a stârnit imediat mari suspiciuni asupra imparţialităţii OMS. Într-atât că pe 14 aprilie preşedintele Donald Trump a arătat cu degetul spre Geneva ameninţând că va tăia finanţarea către organizaţie. Dar în afara acestei chestiuni politice, greşelile comise de OMS în gestionarea situaţiei sunt evidente şi de altă natură.

Se ia ca exmplu cât a făcut OMS în Italia. Când peninsula a intrat în criză din pricina avansării virusului, în februarie, au îngheţat toţi: „posibilul colaps al sistemului sanitar italian este un avertisment pentru lumea întreagă”, titra Jason Horowitz în New York Times pe 12 martie trecut. OMS n-a acţionat cum trebuie. A apărut mai întâi un raport în care se sublinia cât de nepregătită era Italia. Apoi acest raport a dispărut. Un mister. Procurorii italieni încă sunt în cercetări. Răspunsul a fost că OMS a cerut imunitate diplomatică pentru toţi angajaţii săi.

Ne puteți urmări și pe Google News