Președintele Donald Trump și-a stabilit obiectivul de a echipa US Navy cu 355 de nave până în 2030, între care 12 portavioane. O ambiție chiar mai mare decât cea a predecesorului său, Barack Obama, care vorbise despre o flotă de 308 de nave.
În decembrie 2019, proiecțiile marinei americane prevedeau „doar” 287 de nave până în 2025 (față de 297 la ora actuală) însă Casa Albă a cerut revizuirea planurilor.
Chiar uriaș, bugetul Pentagonului nu poate urca până la cer, iar acest obiectiv pare foarte dificil de atins, mai ales că US Navy trebuie să efectueze imperativ mai multe programe costisitoare, precum cel privind reînnoirea submarinelor sale submarine de tip Ohio cu cele din noua clasă Columbia.
Marina SUA și-a anunțat recent intenția de a nu prelungi viața celor 20 de distrugătoare de tipul Arleigh Buke, estimând că o astfel de operațiune nu este pertinentă.
În același timp, a fost lansată o cerere de ofertă pentru proiectarea unei fregate de nouă generație (programul FFG -X). Se preconizează că aceste nave multi-misiune vor avea o versiune modificată a radarului SPY-6 pentru distrugătoarele Arleigh Burke Flight III, de sisteme de luptă AEGIS și de 32 de celule de lansare verticală de rachete.
În ceea ce privește capacitățile aeronavale americane, viitorul lor se va juca fără îndoială în următoarele șase luni. Marți, Marina SUA a lansat un grup de lucru care, numit „Futur Carrier 2030”, care este responsabil de livrarea, în termen de șase luni, secretarului Marinei, Thomas Modly, un raport „ce va detalia rolul aviației navale îmbarcate”, într-un context marcat de o rivalitate sporită cu China și Rusia și apariția de noi amenințări, cum ar fi rachetele hipersonice sau intrarea în serviciu a unor submarine din ce în ce mai greu de detectat.
În plus, acest grup de lucru va trebui să ia în considerare și consecințele unei cooperări mai strânse între Marina SUA și Corpul marin al SUA (USMC), ținând cont, de asemenea, de noile concepte operaționale ale acestuia din urmă, între care Distributed Maritime Operations și Expeditionary Advance Base Operations.
Acest studiu, care va fi realizat cu sprijinul US Naval Academy, Naval War College, Marine Corps UniversityAcademiei și Naval Postgraduate School, va trebui să ia în considerare și „principiile disuasiunii, misiunile de prezență la nivel mondial, protecția securității economice americane, precum și potențiale bătălii cu eventuali adversari”.
„Studiul va defini, de asemenea, restricțiile probabile în ceea ce privește bugetul, precum și posibilitatea de a lua în considerare posibile viitoare tehnologii care nu au fost încă inventate, care ar putea schimba viitorul aviației navale îmbarcate”, se arată într-un comunicat de presă al Marinei SUA.
Potrivit secretarului interimar al Marinei Statelor Unite, această reflecție este necesară înainte de a merge mai departe în construcția de noi portavioane din clasa Ford.
În prezent, patru astfel de nave au fost comandate: USS Gerald Ford care își continuă testele pe mare, USS John Fitzgerald Kennedy, care a fost lansat, USS Enterprise, a cărei construcție a început, și USS Doris Miller, care ar trebui să intre în serviciu în 2032. Și nu este imposibil ca seria să se oprească aici.
„Provocările pe termen lung cu care se confruntă națiunea noastră și lumea necesită evaluări lucide și alegeri dificile. Pentru că avem patru noi portavioane din clasa Ford sub contract, avem puțin timp să ne gândim la ce va urma. Orice evaluare pe care o facem trebuie să țină seama de costuri, de capacitatea de supraviețuire și de cerințele naționale esențiale pentru menținerea unei baze industriale capabile să producă navele de care avem nevoie - nave care vor contribui la o forță navală integrată superioară pentru anii 2030 și nu numai”, a spus Modly.
Thomas Modly dăduse indicații cu privire la direcția care trebuie luată de US Navy în ceea ce privește capacitatea aeriană și navală. „Trebuie să fim în multe locuri simultan și trebuie să îngreunăm calculele adversarilor din regiunea Pacific. Există anumite platforme în care trebuie să investim și pe care nu le avem în prezent. Trebuie să mergem mai departe, atât pe partea de cercetare, cât și pe cea de dezvoltare și poate să creștem dimensiunea bazei industriale pentru a produce aceste lucruri”, a spus el după ce a subliniat „costul semnificativ” al portavioanelor din clasa Ford. Portavioane care, a afirmat Modly, constituie „ținte atractive”.
La ora actuală, scrie Opex 360, SUA operează 10 portavioane din clasa Nimitz. Până în 2030, trei dintre ele ar trebui să fie retrase din serviciu (USS Nimitz, USS Dwight D. Eisenhower și USS Carl Vinson). Apoi va veni rândul lui USS Theodore Roosevelt și lui USS Abraham Lincoln.
Lucrările grupului „Future Carrier 2030” vor fi realizate în același timp cu un alt studiu asupra „viitoarei structuri de forță” a Marinei SUA, condusă de David Norquist, numărul doi în Pentagon.