De pe urma politicii incipiente a lui Biden față de Rusia, Ucraina are cel mai mult de câștigat, dar și cel mai mult de pierdut

FOREIGN POLICY (SUA) – După patru ani în care președintele SUA, Donald Trump, a avut o atitutinea mai degrabă supusă față de Rusia, Administrația Biden este ținta unor presiuni din partea congresmenilor de pe Capitol Hill și din partea aliaților est-europeni, prin care încearcă să o convingă să se arate mai dură față de Moscova după întrevedrea de la Geneva din această lună între președintele american Joe Biden și președintele rus Vladimir Putin și în urma eforturilor Franței și Germaniei de a relansa un dialog cu Putin.

Pentru Biden, problema constă în faptul că el încearcă să facă o curățenie după două murdării moștenite de la Trump, care se bat cap în cap. El trebuie să repare relațiile cu Germania, principalul aliat al Americii de pe continentul european, și să se arate mai dur ca să poată struni comportamentul agresiv al Rusiei. În același timp, Ucraina – o țară prinsă la mijloc – încearcă să își dea seama  în ce parte se înclină Statele Unite.

Prima problemă a fost Nord Stream 2 - controversatul gazoduct rusesc din Germania. Încercând să repare relațiile cu Berlinul după mandatul lui Trump, Biden a hotărât să elimine cîteva din sancțiunile impuse din cauza gazoductului. Dar demersul survine totodată într-un moment când oficialii est-europeni și analiștii occidentali s-au declarat alarmați de refuzul Rusiei de a-și retrage forțele militare din apropierea granițelor Ucrainei, mobilizate acolo din luna aprilie.

Toate astea s-ar putea termina luna viitoare. Biden l-a invitat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să efectueze o vizită la Washington în luna iulie, când atât oficialii europeni, cât și consilierii din Congres spun că se așteaptă ca președintele american să respecte angajmentul SUA de a împiedica războiul cu separatiștii sprijiniți de ruși, precum și  să adopte o anume poltică față de gazoductul Nord Stream 2. Înaintea întrevederii, unii analiști se tem că Rusia și-ar putea spori din nou presiunile militare asupra Ucrainei, extinzându-și prezența militară în zone din apropierea Peninsulei Crimeea, de unde ar putea fi lansate operațiuni militare mai de amploare, iar asta le-ar permite rușilor o reescaladare a situației.

„În realitate, rușii nu și-au retras trupelee, ci s-au apropiat mai mult de frontiera ucraineană din Crimeea. Ei par că s-ar fi retras, dar retragerea nu e nicidecum semnificativă”, a declarat Kaimo Kuusk, ambasadorul Estoniiei în Ucraina. „Așa că ne vrăjesc încă o dată. Astaseamănă cu tensiunea ciudaată pe care o resimți în fața furtunii care se apropie”, a mai spus ambasadorul estonian.

Potrivit unor imagini prin satelit transmise publicației Foreign Policy de Maxar Technologies, forțele rusești și-au lăsat în zonă multe dintre vehiculele și aparatura militară aduse acolo în aprilie.

Oficialii Administrației Biden spun că un nou zăngănit de arme din partea Rusiei ar putea submina progresele înregistrate de Biden și Putin la întîlnirea de la Geneva, de la începutul acestei luni, în privința detensionării situației dintre cele două țări.

„Administrația a subliniat că dorim o relație care să fie stabilă și previzibilă”, a declarat revistei Foreign Policy purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Anton Semerlroth. „Pentru ca acest lucru să se poată realiza, Rusia trebuie să se abțină de la alte acțiuni agresive. Cerem din nou Rusiei să respecte în continuare angajamentele înscrise în Acordul de la Minsk și să restituie Ucrainei întregul control al Crimeii”.

Sunt semne din care reiese că temperatura militară din regiune continuă să crească. La începutul săptămânii, un distrugător britanic care, potrivit oficialilor, traversa pe o rută obișuită marea din Odessa până în Georgia, a fost urmărit de vase rusești în timp forțele Moscovei efectuau manevre în apropiere. Oficialii ruși au declarat că au lansat focuri de avertisment asupra vasului HMS Defender, declarație care a fost respinsă însă de oficialii britanici. Diplomații europeni afirmă că rușii resping accesul vaselor ucrainene în Marea de Azov pentru a crea un lac interior de pe malurile Peninsulei Crimeea ocupate și în vestul Rusiei.

Mai mulți oficiali est-europeni se arată și ei îngrijorați de atitudinea Administrației Biden față de conducta Nord Stream 2 care transportă gaz rusesc în Germania. Guvernul german sprijină proiectul, de altfel aproape finalizat pe vremea când Biden tocmai își începea mandatul. Compania producătoare susține că proiectul este pur comercial și nu va amenința securitatea energetică a Europei. Dar țările est-europene și Statele Unite se opun fem proiectului. afirmând că el anulează statutul Ucrainei ca țară de tranzit pentru gazele destinate Europei – pentru Kiev, o sursă importantă a veniturilor – oferind astfel Rusiei o mai mare influență asupra piețelor energetice din Europa.

Alții sunt totuși de părere că adminisrația americană ar mai avea un ultim cuvânt de spus pentru a bloca gazoductul, care de altfel nu ar putea intra în funcțiune decât spre sfîrșitul acestei veri, dar asta nu va duce la o relansare a relațiilor cu Berlinul.

„Biden primește multe lovituri politice din această cauză, cum de altfel și merită, dar germanii nu îi oferă nimic”, a declarat John Herbs, fost ambasador american în Ucraina, acum în Consiliul Atlantic, care este un critic vehement al proiectului. „Dacă acționăm inteligent, Nord Stream 2 ar putea muri chiar de mâine”, a adăugat el.

Într-un interviu acordat revistei Der Spiegel, secretarul de stat Antony Blinken a reiterat opoziția Statelor Unite față de gpzoduct, adăugând că Statele Unite și-ar putea schimba poziția în privința sancțiunilor de impus.

„Întreținem aprinse discuții  cu guvernul german în acest moment, căutând niște posibile demersuri, acțiuni, măsuri pe care să le luăm ca să ne asigurăm că gazoductul nu este folosit în scopuri negative ca forță de constrângere sau ca mijloc de șantaj”, a spus el. „Sancțiunile la care am reununțat, acele sancțiuni ar putea fi reimpuse. Trebuie să raportăm din nou Congresului despre această situație peste aproximativ o lună. Așa că sper să obținem rezultate concrete din toate aceste discuții”.

În luna mai, guvernul polonez a calificat reducerea sancțiunilor SUA drept o amenințare la securitatea energetică a Europei. (Președintele ucrainean) Zelenski a făcu și el afirmații similare la începutul acestei luni, cerându-i lui Biden să renunțe la reducerea sancțiunilor.

„Numai Statele Unite și Administrația președintelui Biden pot împiedica finalizarea și inaugurareaa gazoductului Nord Stream 2”, a spus Zelenski. „Nord Stream 2 nu înseamnă doar securitatea energetică despre care vorbesc diplomații și politicienii, ci e o altă armă puternică oferită astăzi Federației Ruse”.

Articol de Robbie Gramer și Jack Detsch

 

Traducerea: Alexandru Danga/adanga/czaharia