Măsurile anunţate de guvern privind modul de acordare a indemnizaţiei şi a concediului pentru creşterea copilului au provocat panică în rândul viitoarelor mame.

Iar anunţul făcut de ministrul muncii, Ioan Botiş, potrivit căruia "noile prevederi se vor aplica doar în cazul copiilor născuţi începând cu 1 ianuarie 2011" a dus la extrem isteria generală.

"Nu se poate apela la cezariană ca la măcelărie"

Disperate să beneficieze, pe ultima sută de metri, de prevederile actualei legi (concediu de creştere a copilului de doi ani şi o indemnizaţie egală cu 75% din media veniturilor pe ultimele 12 luni - n.r.), zeci de viitoare mame, aflate în ultimele luni de sarcină, şi-au luat cu asalt medicii ginecologi pentru a recurge la operaţii de cezariană, prin care şi-ar putea aduce pe lume pruncii până cel târziu pe 31 decembrie anul acesta. Chiar dacă, astfel de intervenţii presupun riscuri enorme, în primul rând, pentru cei mici.

"În ultimele două zile, au venit patru mămici şi m-au rugat să le programez la cezariană înainte de 31 decembrie. Aveau între şapte şi opt luni de sarcină. Le-am refuzat, aşa că au plecat de la mine cu tot cu fişele medicale. Mi-au spus că se duc la alţi me dici, care au acceptat să le bage în sala de operaţie", a mărturisit, ieri, un medic ginecolog, sub protecţia anonimatului.

Şi, spre surprinderea medicilor, mare parte dintre mamele care le-au cerut să le grăbească naşterea sunt femei cu studii superioare, care au o carieră şi un venit stabil.

"Cele mai multe cereri au venit din partea pacientelor cu studii superioare şi un salariu destul de mare. Am avut trei astfel de solicitări în ultimele zile", a explicat alt medic. Iar specialiştii spun că riscurile la care se expun mamele care cer să nască înainte de termen sunt majore şi, în plus, cezariana nu e indicată în orice situaţie.

Radu Vlădăreanu, medic primar obstetrică-ginecologie la Spitalul Universitar de Urgenţă "Elias" din Bucureşti, spune că nu a avut încă solicitări să facă cezariană unor gravide înainte de termen, dar se aşteaptă la asta.

"Colegi de-ai mei cred că deja au primit. Luăm în calcul femeile care au termen să nască în primele 10 zile ale anului. Pentru cele cu termen după 15 ianuarie nu e indicat să se apeleze la o astfel de metodă", explică medicul, care ţine să precizeze că "nu se poate apela la cezariană ca la măcelărie".

"Nu ne-am gândit că mamele şi-ar pune în pericol viaţa"

"Riscurile la care e supus un copil născut înainte de termen sunt prematuritate (sechele neurologice, neuromotorii, comportamentale, vizuale). Neadaptarea sistemului respirator al copilului provocat de imaturitatea dezvoltării lui poate cauza inclusiv deces", avertizează Vlădăreanu.

Şi profesorul Ioan Muntean, medic primar obstetrică- ginecologie la Clinica Universitară de obstetrică şi gine cologi Bega-Timişoara avertizează că "oricine intenţionează să ceară să nască înainte de termen trebuie să ia în calcul anumite aspecte: dacă cezariana se face cu una-două săptămâni înainte de termen, nu există riscuri notabile, însă dacă intervenţia se face înainte de 32 de săptămâni sarcină este crimă curată".

"Ne-am gândit că e posibil ca unele mame să-şi grăbească naşterea, dar nu că-şi vor pune în pericol viaţa sau pe cea a copilului", şi-au argumentat iniţiativa legislativă oficialii Ministerului Muncii. (Au contribuit Antoaneta Etves, Oana Crăciun)

ESTIMĂRI. Specialiştii se aşteaptă ca, până la finele acestei luni, maternităţile româneşti să fie pline de prematuri FOTO: REUTERS

Creşe de 100.000 de euro

Unităţile antepreşcolare promise de guvern le-ar convinge pe mame să revină la muncă

Antoaneta Etves

Ca să-şi justifice hotărârea de reducere a concediului de creştere a copilului şi, după caz, a indemnizaţiei, guvernanţii le oferă părinţilor o variantă care, în ochii lor, i-ar determina să-şi scurteze de bunăvoie perioada în care rămân acasă cu cei mici: creşe cu o capacitate de minum 20 de copii, în valoare de cel puţin 100.000 de euro.

Astfel, specialiştii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) au pus deja pe hârtie un proiecttip de creşă, ce va fi aplicat la nivel naţional. "Este vorba despre un program- tip, realizat modular, cu standarde de cost stabilite. Un modul reprezintă spaţiul construit pentru un număr de 20 de copii, iar preţul de referinţă pentru realizarea acestuia va fi de aproximativ 100.000 euro, fără TVA", a explicat ministrul Elena Udrea.

Banii ar ajunge pentru o grădiniţă cu 100 de copii

În timp ce ministrul susţine că, în Capitală, doar 2.000 de copii din totalul de 59.000 vor avea nevoie de un loc într-o creşă - ceilalţi 57.000 de micuţi fiind crescuţi de bunici sau bone -, autorităţile spun că nu fac faţă cererilor părinţilor care se adresează creşelor.

În plus, edilul-şef al Capitalei, Sorin Oprescu, susţine că, în Bucureşti, ar fi aproximativ 100.000 de copii cu vârsta cuprinsă între 0 şi 4 ani. Iar când vinde vorba despre sumele ce ar urma să fie alocate de Ministerul Dezvoltării construirii de noi creşe, specialiştii în construcţii au o singură concluzie: risipă. În opinia acestora, cu aproximativ 100.000 de euro fără TVA s-ar putea ridica un imobil care ar putea găzdui aproximativ 100 de copii, nu doar 20.

"Dacă le faci sală de sport şi finisaje de lux, ajungi la banii ăştia. Dacă se construieşte modest, mai ales că preţurile materialelor şi ale manoperei au scăzut din cauza crizei, poţi ridica un imobil cu demisol, parter şi mansardă, şi să-l predai la cheie, cu aproximativ 60.000 de euro", a explicat Sebastian Pop, patronul unei firme de construcţii.

Şi Ioan Herman, inginer-constructor, este de părere că suma este "un pic cam mare": "Dacă se construia în 2007, când era boom imobiliar, atât costa. Acum, nu are cum să coste atât construirea unui imobil" . Dincolo de asta însă, "necesitatea înfiinţării unor noi creşe este evidentă, având în vedere faptul că în Bucureşti sunt doar 17 creşe în sistem public şi chiar mai puţine în sistem privat", după cum a precizat primarul Sorin Oprescu.

Doar doi copii bucureşteni din zece au loc la creşă

Iar problema locurilor prea puţine în creşe nu este doar a Capitalei. Părinţii din toată ţara dau o luptă crâncenă pentru a obţine un loc într-o creşă pentru be beluşii lor. La Constanţa, pe 1 septembrie 2010, s-au înscris peste 600 de copii pe 350 de locuri în creşe. În Baia-Mare sunt doar 190 de locuri în cele patru creşe existente, iar cererea este cel puţin dublă, spun autorităţile.

Şi în Braşov, reprezentanţii primăriei au explicat că anul acesta s-au înregistrat de două ori mai multe cereri decât locurile disponibile. "Am făcut cerere în aprilie 2010 pentru septembrie 2010. Nu am avut noroc şi a trebuit să las copilul cu o bonă, pentru a mă putea întoarce la muncă", spune Ioana Baboianu. Şi în situaţia ei sunt sute de mămici din Braşov. La Iaşi, există un deficit de aproape 500 de locuri. Nici la Sibiu situaţia nu este mai roz: rămân anual acasă peste 100 de copii.

400 de unităţi noi, în 2011

"Suntem pregătiţi să construim, în anul 2011, 400 de creşe", a mai arătat Elena Udrea, arătând că autorităţile locale vor trebui să pună la dispoziţia MDRT terenurile pe care vor urma să se ridice imobilele cu această destinaţie. Aceştia mai au misiunea de a informa Ministerul Dezvoltării, până pe 15 ianuarie 2011, care este numărul de locuri de care au nevoie în creşe.

PROMISIUNI. Copiii ai căror părinţi nu au bani pentru bonă şi nici bunicii aproape şi-ar găsi un loc în creşă peste câţiva ani, promit demnitarii

AFACERI "ÎN SCUTECE"

40.000 de euro pentru a da startul unei creşe particulare

Andreea Archip

Copii se vor naşte mereu, iar mame ocupate vor fi întotdeauna. Acestea par a fi argumente suficiente pentru a pune pe roate o unitate antepreşcolară. Şi totuşi, lucrurile nu sunt atât de simple. De la efortul financiar, care ar trebui să se ridice la aproximativ 40.000 de euro, drumurile de la o instituţie a statului la alta pentru a obţine aprobări, căutarea personalului calificat care să ştie, într-adevăr, cum să se poarte cu prichindeii la lungul drum al promovării până când părinţii încep să intre cu ţâncii în braţe pe poarta creşei, toate ar putea să-l descurajeze şi pe cel mai hotărât afacerist.

Inspecţia Sanitar-Veterinară şi Inspectoratul Teritorial al Muncii sunt două dintre instituţiile care emit autorizaţii pentru înfiinţarea unei unităţi ce oferă servicii de babysitting, aşa cum sunt denumite creşele. Totodată, sunt necesare şi acte de autoritate privind apărarea împotriva incendiilor.

Amortizarea investiţiei în doi ani

Dacă toate acestea sunt puse la punct, următorul pas ar fi scotocitul prin buzunare după bani pentru investiţii. "Pentru început, la lansarea creşei, ai nevoie de un minimum de aproximativ 20.000 de euro, pentru amenajare, mobilier, material e ducativ-recreativ, investiţii în spaţiu pentru realizarea condiţiilor solicitate de diversele organe de control, amenajarea spaţiului de joacă. Şi îţi mai trebuie încă o dată pe atât, suma care cuprinde: promovare (internet, outdoor), recrutare, trai ning, chirii, salarii, costuri o peraţionale până la atingerea break-even point (punctul în care cheltuielile sunt egale cu vânzările - n.r.)", a explicat Amalia Georgescu, de la Amalia Kindergarten, din Capitală. Potrivit acesteia, cu o promovare pe măsură şi cu servicii de calitate, amortizarea in vestiţiei se poate face şi în doi ani.

Un adevărat examen este însă recrutarea personalului potrivit. "Este greu să găseşti personalul potrivit cu cerinţele părinţilor din punctul de vedere al responsabilităţii, corectitudinii, empatiei, apropierii faţă de cei mici, dar şi al pregătirii în educaţia copiilor. (...) Pe de altă parte, o echipă bună, motivată, face minuni: o atmosferă de joacă şi lucru pe care mulţi părinţi şi-o doresc pentru copiii lor", a completat Amalia Georgescu. "Este greu să găseşti personalul potrivit cu cerinţele părinţilor din punctul de vedere al res pon sabilităţii, corectitudinii, empatiei, apropierii faţă de copii, dar şi al pregătirii în educaţia copiilor." AMALIA GEORGESCU director unitate babysitting

PROIECT CONTROVERSAT

Bonele profesioniste, greu de creat într-un an

Oana Crăciun

Legea bonelor, repusă pe tapet de actualul executiv, este una dintre soluţiile pentru mamele vizate de noul tip de concediu maternal, care vor să revină la muncă după un an. Astfel, proiectul prevede că, pentru a fi bonă sau babysitter, o persoană trebuie să fi absolvit cel puţin zece clase, să aibă minimum 18 ani, o sănătate bună şi să fi trecut cu brio evaluarea socio-psihologică, făcută o dată pe an.

Condiţii dure pentru atestat

În plus, se cer "cursuri de formare organizate de stat sau de furnizori privaţi, autorizaţi de Consiliul Naţional de Formare profesională a Adulţilor (CNFPA)", dar şi un Registru cu toate locurile de muncă avute anterior.

Bonele vor putea munci ca persoană fizică autorizată (PFA) sau cu contract de muncă. În plus, o bonă nu poate avea cazier, familie cu probleme, acuzaţii de a bandon sau adicţii faţă de alcool şi droguri. Cât despre cele angajate de stat, acestea nu pot fi pensionare.

Proiectul de lege menţine şi o "portiţă" destinată mamelor după expirarea concediului de creştere a copilului: dacă îndeplinesc condiţiile de bonă, ele îşi pot deschide mici creşe, acasă la ele sau la un alt părinte, pentru maximum patru copii, dacă aceştia au între 3 luni şi 6 ani, sau cel mult şase copii, dacă au peste 6 ani. Însă, părerea generală, împărtăşită de societatea civilă, este că acest nou sistem - cu bone şi creşe de calitate - nu va fi la îndemâna mamelor într-un an.

"Acest corp profesionist de bone nu poate fi gata într-un an, nu sunt suficienţi bani să le şcolarizezi, iar ele n-au destui bani. Oricum, acum pe piaţă doar o treime trec de toate testele şi sunt apte să fie bone", spune Antoaneta Istrate, preşedintele Asociaţiei Române a Agenţiilor pentru Servicii Casnice.

Nici Ileana Savu, fosta şefă de la Protecţia Copilului şi iniţiatoarea proiectului, nu crede că este un termen rezonabil. "Legea trebuia dată din 2009, e nevoie de timp ca să creezi servicii de calitate. Cum gândisem noi, nevoia ar fi fost acoperită cu cei aproape 7.000 de asistenţi maternali care urmau să fie dis ponibilizaţi", explică Savu.

PROPUNERI

Firmele de bone rămân pe poziţii

Proiectul de lege privind serviciile de îngrijire a copilului pe timpul zilei - creat în 2009 şi introdus în parlament anul acesta de Roberta Anastase - le acordă bonelor acreditate dreptul de a-şi găsi singure familii pentru care vor lucra cu contract de prestări servicii, o posibilă concurenţă pentru firmele specializate de recrutare.

Mai mult, aceste companii ar urma să "răspundă solidar pentru activitatea desfăşurată de babysitter", mai arată proiectul. Însă preşedintele Asociaţiei Române a Agenţiilor pentru Servicii Casnice, Antoaneta Istrate, spune că nu-şi simte afacerea ameninţată, dar nici nu este de acord să răspundă pentru faptele bonei. "Să-şi facă asigurare de malpraxis, cum e în cazul doctorilor", explică ea. "Oricum, nu mă simt ameninţată. Cursurile de formare acreditate costă, şi multe dintre bone nu au bani. În plus, părinţii se simt mai în sigu ranţă când angajează o bonă prin firmă. Vin la noi multe femei care au încercat mai întâi să-şi caute singure o familie şi nu au reuşit", este de părere Istrate.

Din păcate, ca asociaţie în domeniu, nu au fost consultaţi deloc de iniţiatorii proiectului de lege, conchide aceasta. (Oana Crăciun)