Viata în oceanul de pe Enceladus ?

Viata în oceanul de pe Enceladus ?

Instrumentele de la bordul sondei Cassini au analizat compozitia chimica a materiei continute in gheizerul emis de Enceladus, unul distre satelitii planetei Saturn, prin care a trecut in 2015, ajungand la concluzia ca in oceanul subteran al acestui satelit ar putea exista conditii favorabile existentei vietii.

Posibila existenta a vietii in Univers, in afara planetei noastre, este unul dintre cele mai fascinante subiecte de studiu actuale. Exista alte planete pe care vietuitoare mai mult sau mai putin asemanatoare noua sa fi luat nastere? In Sistemul nostru Solar viata este cautata atat pe planeta Marte cat si pe satelitii planetelor precum Saturn, unde ar putea exista bacterii sau forme primitive de viata care rezista in conditii extreme.

Un candidat excelent pentru posibila existenta a vietii este Enceladus, un satelit al planetei Saturn, al șaselea ca mărime,  descoperit în 1789 de William Herschel. Enceladus a fost studiat indeaproape de sonda Cassini, a agentiei spatiale Europene ESA si aNASA, care a fost lansat in 1997 si a avut nevoie de 7 ani de calatorie prin spatiul interplanetar pentru a ajunge pana la Saturn. De atunci instrumentele de la bordul acestei sonde studiaza planeta si satelitii acesteia, precum Enceladus. S-a descoperit astfel cum ca Enceladus este o continua sursa de surprize. S-au putut observa la suprafață gheizere din particule de gheață (de apă) gigante, de ordinul a zeci și chiar sute de km înălțime, care se pare ca provin din mări si oceane subterane uriașe, in care ar putea exista forme de viață asemănătoare cu cele de pe Terra.

Datele obtinute de sonda Cassini in data de 28 octombrie 2015 cand a trecut pe langa Enceladus, traversand un gheizer, au fost analizate si rezultatele publicate recent de catre un grup de cercetatori de la Southwest Research Institute (SUA) intr-un articol extrem de interesant in revista Geophysical Research Letters.

Ne puteți urmări și pe Google News

Cercetatorii americani au analizat spectrele de masa obtinute cu spectrometrul de masa  Inms (Ion and Neutral Mass Spectrometer) situat pe sonda Cassini cu ajutorul unui nou model geochimic. Au aratat cum ca dioxidul de carbon din gheizerul analizat ar putea fi generat in reactii chimice care au loc in fundalul oceanelor de pe Enceladus. Reactii geochimice intre nucleul format din roci si apa oceanului dau nastere la dioxid de carbon.

Cassini a mai descoperit si alte elemente chimice interesante, precum siliciu si hidrogen molecular, ceea ce reprezinta rezultatul unor procese chimice complexe care au loc in profunzimea oceanului de pe Enceladus.  Concentratia de dioxid de carbon este foarte asemanatoare cu ceea ce ar fi de asteptat din dizolvarea in apa a unor minerale care contin siliciu si carbon, reactii care ar avea loc cu emisie de caldura.

Deci pe fundalul oceanului ar putea exista regiuni calde, unde forme de viata precum cele de pe Pamant care au fost descoperite in conditii similare, ar putea supravietui. Pe Pamant in valea McMurdo din estul Antarcticei au fost descoperite bacterii anaerobe care trăiesc într-o mare subterană foarte sărată si lichidă, la temperatura de -10 °C, unde nu există oxigen. Aceasta colonie de bacterii  s-ar fi format acum circa 1,5 milioane de ani.

In profunzimea lui Enceladus, unul dintre satelitii planetei Saturn, exista un ocean imens cu apa in care au loc reactii chimice complexe, care dau nastere la o serie de molecule complexe dar si unor surse de energie si caldura. Tocmai exsitenta acestor trei  factori necesari pentru existenta organismelor vii:  energie (prezentă prin fenomenele calde de pe Enceladus), molecule conținând carbon (substanțe organice) si mai ales apă, ii fac pe cercetatori si nu doar pe ei sa viseze viata pe Encenadus! In adancimea acestui ocean ar putea exista enorme colonii de bacterii si cine stie si ce altfel de vietuitoare!

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro