Peste 500 de maidanezi din România au fost adoptaţi de suedezi. Alţi câini ai străzii au ajuns în Olanda, Elveţia sau chiar în Monaco.

Orbit avea vreo opt-nouă ani când familia la care crescuse, din România, s-a cam săturat de el. Atunci, a avut loc un episod destul de comun prin părţile locului: într-o zi, proprietarul l-a îngrămădit, l-a prins şi l-a dus suficient de departe de casă pentru ca patrupedul să nu se întoarcă.

Nu i-a fost deloc greu, câinele era orb şi aproape surd. După ceva timp petrecut pe străzi, Orbit s-a trezit în grija unor domnişoare, apoi a călcat pentru întâia oară într-un avion, pentru ca în final să se gudure pe lângă nişte fete blonde dintr-o familie suedeză.

500 de maidanezi români în Suedia

Când a fost adoptat, în mai 2010, proprietarul a dat test în faţa unor specialişti, să dovedească ataşamentul faţă de animale. Apoi, a dat cu subsemnatul că va lăsa animalul să doarmă în casă, s-a angajat să-i facă un culcuş moale, să îi dea să mănânce şi să îl ducă la veterinar. Şi, peste toate, să nu-l lase mai mult de patru ore singur în casă. Acum, Orbit împarte o locuinţă imensă cu stăpânii săi, alţi doi câini şi două pisici.

În ultimii şase ani, peste 500 de câini din România au fost adoptaţi de suedezii care s-au crucit când au văzut, pe internet, imagini cu maidanezii români de la Cernavodă sau Călăraşi, spune Sara Turetta, preşedintele Save the Dogs (STD), o organizaţie special creată de italiancă pentru câinii maidanezi din România.

Totul a început în 2001, când pe străzile din Cernavodă stăteau înşirate zeci de stârvuri de câini, otrăviţi de Administraţia locală. Atunci, spune Sara, "am primit un apel disperat al unor italieni care locuiau la Cernavodă" şi s-a ajuns la un târg: Sara promitea să sterilizeze câinii, administraţia să înceteze otrăvirile.

Europenii îngroziţi donează anual 500.000 de euro

În 2002, Turetta s-a întors în Italia şi a făcut Save the Dogs. Strânge din donaţii vreo 500.000 de euro, pe care îi investeşte în proiecte din România. A sterilizat peste 10.000 de câini, apoi s-a angajat să faciliteze adopţii internaţionale pentru aceste animale.

Cei mai mulţi au ajuns la suedezi care, în 2004, au făcut o fundaţie dedicată câinilor străzii din România: Hundhjalpen (Ajutor pentru Câini – în traducere). De atunci, cam în fiecare lună, un avion cu destinaţia Suedia decolează de la Bucureşti cu câţiva căţei la bord.

"Nici în cele mai groaznice vise, suedezii nu îşi pot închipui suferinţa pe care o îndură aceste animale în România", spune Linnea Friberg, jurnalistă suedeză care se pregăteşte să adopte un câine.

Dana, de la Chiajna în Olanda Primul dintre câinii duşi printre străini a fost Bart, din rasa Cavalier King Charles Spaniel. Avea doi ani când a ajuns în Suedia. A fost adoptat de o familie care s-a angajat să nu îl crească alături de un câine de talie mare (Bart era panicat când vedea câini mai mari, fusese de multe ori victima acestora pe străzile din România). Între timp, au ajuns în Suedia câini ca Steluţa, Bianca, Lupi sau Arnold. Ultimul sosit e Albu, rebotezat Teddy, adoptat în martie 2011 de o familie care, în urmă cu ceva timp, luase un alt câine din România.

Dana, o căţea din Bucureşti care în 2007 îşi aştepta euthanasierea la Chiajna, trăieşte acum în Olanda. Tot în Olanda stă Zebu, un căţeluş salvat din Călăraşi, adoptat în 2010. Mia a ajuns tocmai în Monaco, tărâm al bogătaşilor.

Sara Turetta observă însă că atitudinea faţă de animale nu s-a schimbat prea mult. Pe site-ul savethedogs.eu sunt fotografii cu animale moarte, surprinse în oraşe ale României. Una dintre poveştile emoţionante este cea a unor copii din Scorniceşti, care i-au trimis Sarei următorul mesaj: "Vă scriem cu lacrimi în ochi că în oraşul nostru se otrăvesc câini. În fiecare dimineaţă îi găsim pe prietenii noştri din faţa blocului - cu care ne-am jucat ani de zile şi le-am dat de mâncare -, zbătându-se între viaţă şi moarte. Nu mai putem rezista, îî visăm noaptea cum se zbat şi ne trezim plângând".

SOLUŢIE OCCIDENTALĂ

Bucureştenii care au scăpat de maidanezi cu 5 lei/lună

La Centrul antirabic de la Spitalul "Matei Balş" vin zilnic, în medie, 40 de bucureşteni muşcaţi de câini. Statisticile arată că, în România, trăiesc în prezent între 1,5 şi 3 milioane de maidanezi. Aproximativ 50.000 dintre aceştia sunt în Bucureşti, iar atacurile câinilor împotriva locuitorilor au condus la câteva dezbateri, scopul fiind găsirea unei soluţii.

În timp ce organizaţii ca Save the Dogs militează pentru sterilizarea câinilor, alte vocile susţin că o euthanasiere în masă ar fi soluţia cea mai bună. Discuţiile au ajuns în parlament, unde s-a hotărât modificarea proiectului de lege privind gestionarea câinilor fără stăpân.

Noua versiune permite autorităţilor locale să adopte măsura pe care o consideră potrivită, chiar dacă aceasta e euthanasierea. Decizia a provocat indignare în rândul iubitorilor de animale din România, dar proteste au avut loc şi la Paris şi Amsterdam.

Într-un cartier rezidenţial de la marginea Capitalei, problema a fost rezolvată astfel. Câinii sunt sterilizaţi şi vaccinaţi, apoi ţinuţi în padocuri până când li se găseşte o familie adoptivă. Preţul pentru o viaţă fără câini ai străzii? Cinci lei lunar, pe apartament.