În contextul haosului din Ucraina, al durerii provocate de pierderea celor dragi, al reacțiilor politice și al acuzațiilor reciproce, rămân, totuși, fără răspuns câteva întrebări esențiale legate de acest misterios incident aviatic

Întrebarea esențială rămâne: cine a doborât avionul? Doar o anchetă complexă poate stabili cu exactitate acest lucru. Ceea ce se știe până acum este că o cursă aeriană a Malaysian Airlines a fost doborâtă cu ajutorul unei rachete sol-aer pe teritoriul ucrainean, în zona controlată de separatiștii pro-ruși. Guvernul ucrainean spune că are „dovezi convingătoare” că o baterie de rachete, furnizată de ruși, condusă de ruși, ar fi tras racheta. Și SUA arată cu degetul spre rebeli.

De ce ar ținti cineva un avion de pasageri?

Dacă, într-adevăr, rebelii se află în spatele atacului, ar fi putut confunda aparatul cu unul militar al forțelor ucrainene? În ultimele luni, ei au mai doborât avioane militare, inclusiv două de transport. Imediat după incident, ministrul autoproclamatei republici Donețk, Igor Strelkov, scria pe rețelele de socializare că rebelii au tras asupra unui avion militar de transport. Acele postări au fost șterse imediat ce și-au dat seama că era un avion de pasageri.

De ce zbura deasupra unei zone de conflict?

Majoritatea companiilor aeriene respectă regulile autorităților civile aviatice din țările lor și aleg cea mai directă rută posibilă, au explicat experți citați de CNN. Avionul plecase din Amsterdam cu destinația Kuala Lumpur și a zburat pe deasupra Estului Ucrainei, o rută obișnuită pentru aparatele de transport internațional. Eurocontrol, agenția europeană responsabilă pentru spațiul aerian european, a anunțat, săptămâna trecută, că Ucraina a închis spațiul aerian, în zonă, sub altitudinea de 9.700 de metri, dar era deschis la peste 10.000 de metri.

Când vor avea acces anchetatori străini?

Nu se știe cu certitudine. Deocamdată, o echipă OSCE a avut acceptul rebelilor, cu acces limitat, și au sosit, ieri, trei criminaliști olandezi. Consiliul de Securitate al ONU a avut o reuniune, luni dimineața, în care Australia a cerut o rezoluție ONU pentru începerea unei investigații internaționale. Și Marea Britanie a anunțat, ieri, că va trimite în Ucraina polițiști specializați, care să ajute la rezolvarea cazului.

Unde sunt cutiile negre?

Separatiștii spun că au descoperit „obiecte” ce par a fi cutiile negre, dar nu pot fi siguri că este vorba despre dispozitivele care înregistrează datele zborului și discuțiile piloților. Descoperirea cutiilor negre este crucială pentru elucidarea misterului din jurul acestui caz.

Familiile victimelor nu sunt uitate

Regele Olandei, Willem-Alexander, și soția sa, Maxima, s-au întâlnit, ieri, cu apropiații victimelor olandeze ale catastrofei aeriene. Cuplul regal a avut o întrevedere, alături de premierul olandez Mark Rute, cu familiile victimelor, într-un loc din apropierea orașului Utrecht. Din cele 298 de persoane care și-au pierdut viața în urma prăbușirii avionului Boeing-777 al companiei Malaysia Airlines, 193 erau olandezi. Cu toate acestea, Regatul Țărilor de Jos nu a instituit o zi de doliu național, steagurile nu au fost coborâte în bernă, nu s-au organizat ceremonii oficiale sau religioase - deocamdată, prioritatea autorităților de la Amsterdam este aducerea în țară, cât mai curând posibil, a trupurilor neînsuflețite. Pe de altă parte, Malaysia Airlines a anunțat că oferă rudelor fiecărei victime, pentru început, asistență financiară de 5.000 de dolari. „Au fost alocate fonduri în acest scop. Acest sprijin nu va afecta compensațiile finale și nici dreptul familiilor la acestea”, a anunțat compania.

Dezvăluirile Ambasadei SUA la Kiev

Cursa aeriană MH17 a companiei Malaysian Airlines a fost doborâtă, foarte probabil, de o rachetă sol-aer a separatiștilor proruși, care luptă contra forțelor guvernamentale din Ucraina, arată un raport al Ambasadei SUA la Kiev, citat de Fox News. Oficialii ambasadei au afirmat că-și bazează analiza pe mai mulți factori, printre care transportul tot mai mare, din lunile anterioare, de armament greu peste granița rusă, către așa numiții „luptători separatiști”. Oficialii spun că Rusia a trimis, weekendul trecut, un convoi de circa 150 de vehicule cu echipamente militare, printre care tancuri, transportoare blindate, artilerie și lansatoare de rachete, pentru rebelii din Estul Ucrainei. De asemenea, ei susțin că au informații potrivit cărora separatiștii sunt antrenați la o bază militară din sud-vestul Rusiei, special pentru a folosi sistemele de apărare antiaeriană.

Separatiștii au demonstrat că știu să folosească sisteme de rachete sol-aer și au doborât mai mult de o duzină de avioane în ultimele luni, inclusiv două avioane de transport, precizează sursa citată.

Aceleași declarații au fost făcute și de secretarul de Stat american, John Kerry, ieri dimineață, la posturile de televiziune americane.

Cameron către Putin: „Nu mai susțineți rebelii ucraineni!”

Liderii europeni au amenințat că vor aproba noi sancțiuni la adresa Rusiei, azi, la reuniunea miniștrilor de Externe ai UE, care are loc la Bruxelles, sugerând că ar fi mai deschiși să adopte o linie dură față de Moscova decât au fost până acum. SUA au acuzat Rusia că a furnizat arme rebelilor, inclusiv sistemele de rachete solaer, care au doborât avionul malaezian, i-au antrenat pe separatiștii pro-ruși și chiar au trimis experți care să-i ajute să tragă asupra avioanelor.

Putin dă vina pe conflictul din Ucraina

Răspunsul lui Vladimir Putin a venit ieri, sub forma unei declarații de presă, în care a spus că Moscova va face tot posibilul pentru a se asigura că acest conflict care se desfășoară în Estul Ucrainei se va muta de pe câmpul de bătălie la masa tratativelor. Liderul de la Kremlin a adăugat că o echipă internațională trebuie să aibă acces la locul accidentului, dar nu a uitat să acuze națiuni (fără a le numi) care ar dori să exploateze acest dezastru în scopuri de „mercenariat politic”.

Premierul olandez Mark Rutte a declarat, în Parlament, că UE are la dispoziție toate opțiunile economice, politice, financiare, pentru a dispune măsuri de izolare mai accentuată a liderului rus. „Este clar că Rusia trebuie să-și folosească influența asupra separatiștilor pentru a îmbunătăți situația de pe teren”, a spus Rutte.

Prim-ministrul britanic, David Cameron, a avut o poziție și mai dură, în ultimele zile, în această problemă.

El a discutat cu Putin la telefon, duminică, și i-a spus că întreaga comunitate internațională așteaptă ca el să-și folosească influența asupra separatiștilor, pentru ca aceștia să deschidă accesul la locul accidentului. „Lumea întreagă vrea să vadă o schimbare adevărată în poziția adoptată de Rusia în criza din Ucraina”, a declarat oficialul de la Londra.

Cameron s-a exprimat și pe tema sancțiunilor, precizând că a discutat cu Angela Merkel și cu președintele francez, Francois Hollande, astfel că UE este gata să facă pași înainte în ceea ce privește sancțiunile, în special asupra unor bunuri care pot fi folosite și în scopuri militare.

UE pregătește sancțiuni

Unele guverne europene sunt mai reținute, însă, în privința sancțiunilor care ar putea provoca represalii din partea Rusiei, o sursă-cheie de energie pentru multe state europene. Ministerul Apărării de la Moscova a replicat, ieri, susținând că imaginile cu sistemul de rachete sol-aer care ar fi fost trimis de ruși peste graniță sunt false și că satelitul american zbura deasupra Estului Ucrainei la momentul respectiv, deci Washingtonul să dea publicității imaginile reale înregistrate de satelit.