Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins marți, definitiv, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul Balint Vasile zis „Sile Cămătaru”.
Veste proastă pentru Sile Cămătaru. Este vorba de dosarul în care cunoscutul interlop, a fost găsit vinovat că a introdus obiecte interzise (telefoane mobile) în penitenciar. El a fost condamnat de Judecătoria Sectorului 5 la 9 luni închisoare, pedeapsă pe care judecătorii au adăugat-o la restul de 4 ani, 2 luni și 19 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor, aplicată prin sentința penală nr. 25/12.02.2016 a Curții de Apel București Secția I Penală, modificată și definitivă prin dec pen nr. 424/11.12.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În final, instanța a aplicat inculpatului Balint Vasile spre executare o pedeapsă de 4 ani, 11 luni și 19 zile închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev de art. 66 lit.a, b, h cp.
Telefonul din sucul Lipton
Procurorii au dovedit faptul că, la data de 11.12.2017, între orele 22.00-23.00, inculpatul Balint Vasile, la momentul introducerii sale în penitenciarul Rahova, în vederea executării pedepsei, a încercat introducerea în incinta penitenciarului a mai multor bunuri interzise în penitenciar, bunuri ascunse în bagajele sale, respectiv, două încărcătoare de telefon mobil, disimulate într-o cutie din lemn în care se aflau piese de table, un telefon mobil marca Nokia cu cartelă, disimulat într-o cutie din lemn în care se aflau piese de rummy, un telefon mobil marca GT Star și două cartele, disimulate într-o doză de suc „Lipton”.
Referitor la bunurile descoperite de lucrătorul de penitenciar în bagajele sale (interzise în incinta penitenciarului), inculpatul Vasile Balint a susținut că acestea au fost plasate „de cineva” pentru a îi face rău. Instanța a reținut însă că această variantă era neverosimilă, având în vedere și modalitatea în care au fost disimulate aceste bunuri, aceasta necesitând o activitate elaborată și presupunând totodată o acțiune premeditată și de o anumită durată.
Ani grei pentru claburile „Cămătarii” și „Sportivii”
Vasile Balint zis „Sile Cămătaru” a fost condamnat definitiv în 11.12.2017 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 5 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, într-un dosar de infracţiuni de violenţă – şantaj, cămătărie, omor, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Iniţial, Sile Cămătaru primise 7 ani la instanţa de fond, pedeapsă scăzută cu doi ani de ÎCCJ. În schimb, fratele său, Ion Balint zis „Nuţu Cămătaru”, a rămas cu pedeapsa de la Curtea de Apel Bucureşti – de 5 ani şi 5 luni închisoare cu executare. În acelaşi dosar, Mario Nuţu Balint, fiul lui Sile Cămătaru, a primit 2 ani de închisoare cu suspendare.
De asemenea, Radu Cristian Roşca, unul din liderii clanului „Sportivilor”, a fost condamnat la 9 ani închisoare.
Alte condamnări: Alexandru Ionuţ Stoica – 8 ani, Gabriel Robert Buşă – 5 ani şi 6 luni, Marian Sârbu – 3 ani şi 8 luni, Andrei Cristian Bădulă – 5 ani şi 6 luni, Alexandru Vasile Răzvan – 7 ani şi 6 luni, Adrian Răducu Bică – 5 ani, Adrian Lucian Preda – 5 ani şi 6 luni. Fraţii Ion Balint zis „Nuţu Cămătaru” şi Vasile Balint zis „Sile Cămătaru”, precum şi liderul clanului „Sportivilor”, Radu Cristian Roşca zis „Roşca”, au fost trimişi în judecată în iulie 2013, alături de alţi 51 de interlopi, pentru săvârşirea de infracţiuni de violenţă. Procurorii DIICOT au destructurat la acea vreme două dintre cele mai importante grupări infracţionale constituite pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov, scrie justnews.ro.
Grupările infracţionale organizate, cunoscute sub denumirile „Cămătarii” şi „Sportivii”, erau specializate în săvârşirea de infracţiuni de violenţă – şantaj, cămătărie, tentativă de omor calificat şi omor deosebit de grav, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, uz de armă letală fără drept. Potrivit anchetatorilor, activitatea membrilor grupărilor s-a desfăşurat pe două paliere infracţionale. Astfel, în perioada 2008 – 2012, membrii celor două grupări rivale au provocat în spaţiul public conflicte stradale în care s-au folosit inclusiv arme de foc, în scopul asigurării supremaţiei la nivel infracţional în municipiul Bucureşti, situaţii ce au avut drept consecinţă directă punerea în primejdie a vieţii şi integrităţii corporale a mai multor persoane.