Vesela şi "dulşea" singurătate a doamnei Mona Pivniceru

Vesela şi "dulşea" singurătate a doamnei Mona Pivniceru

Nu renunţă la accentul moldovenesc. A rămas în memorie ca prima blondă ce l-a înfruntat pe Băsescu. E o femeie care te complexează.

Bancurile cu blonde nu i se potrivesc deloc. CV-ul ei se întinde pe 26 de pagini şi zice că încă nu-i complet. Are două doctorate, e profesor universitar şi împarte dreptatea ca judecătoare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Vocea ei tabagică nu ai cum s-o uiţi. Accentul moldovenesc şi regionalismele neaoşe pe care le strecoară în fraze sobre, alambicate, o unicizeză şi-ţi stârnesc râsul. Nici prin cap nu-i trece să renunţe la "dulşele grai moldovinesc". Zice că e prea bătrână să-şi mai schimbe imaginea. A rămas în mentalul colectiv ca prima blondă ce s-a luat în coarne cu preşedintele Băsescu, care a scăpat neşifonată şi cu coafura intactă. E un anume fel de femeie care îi complexează pe bărbaţi. O cheamă Mona Pivniceru.

Dimineţile doamnei Pivniceru

N-a fost plecată de Rusalii. "Am avut di lucru. Da’ chiar c-o fost lungî vacanţa asta!", se dă ocupată până peste cap Mona Pivniceru, în timp ce se uită fix în ibricul care bolboroseşte pe aragazul din bucătăria apartamentului de pe Clucerului. Stă cu chirie, peste drum de amicul ei de la Iaşi, ex-condamnatul, reabilitat, Mihai Vlasov, acum preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

Ne puteți urmări și pe Google News

În living, pe o masă ovală, sunt împrăştiate dosare şi grămezi de cărţi cu cotoare groase. Pe jos, altele. E opt dimineaţa şi doamna Pivniceru îşi bea cafeluţa. Nu seamănă deloc cu imaginea de "scorpie" pe care şi-a autopromovat-o. Mai degrabă arată ca o cucoană de modă veche, cu tabieturi. Poartă balerini, pantaloni "de apă adâncă" şi o bluză fără mâneci. Toate negre. E proaspăt coafată, nu e machiată deloc, cu excepţia rujului purpuriu de pe buze, unghiile sunt doar lăcuite şi n-a apucat să-şi pună nici măcar cerceii.

Îşi aprinde prima ţigară: "Oare, iar o să plouă?". Pe măsuţă, lângă ceaşca cu cafea o aşteaptă, singuratice, două pachete de ţigări Glamour, roz. La 52 de ani, doamna Pivniceru e celibatară.

Dumnezeu – un judecător hiperbolizat

Rugată să facă o demarcaţie între un judecător şi Dumnezeu, magistrata ieşeancă râde: "Nu putem hiperboliza până acolo o funcţie în stat! Îi prea mult sî ni gândim la Dumnezeu... E o latură periculoasă a activităţii noastre!", nu vrea tomanteca judecătoare să-şi pericliteze relaţia cu divinitatea. "E foarte important când decizi soarta cuiva în limite legale. În dreptul roman, cum am învăţat în facultate, era: «Ius Vitae Necisque», adică: «Cu drept de viaţă şi de moarte!». Noi n-avem dreptul ăsta! Echilibrul îl face un judecător bun", e parcă frustrată doamna de la Înalta Curte: "Dacă vezi o femeie «bocănită» de soţ, nu înseamnă că sensibilitatea ta feminină trebuie să-i dea ei dreptate! Asta-i situaţia... Trebuie să fii dincolo de orice impresie personală!"

Franceza şi accentul Coanei Chiriţa

CV-ul doamnei Pivniceru are proporţiile unei nuvele. Atâta doar, că are un singur personaj. "Mai sunt nişte lucrări pe care le-am scris anul ăsta!", se laudă magistrata ajunsă în timp record de la Curtea de Apel Iaşi, la instanţa supremă. Zice că a fost "pi buni": "La interviu mi-au pus întrebări stângace... Păi, io îs profesor universitar".

În CV scrie că vorbeşte foarte bine franceza. Nu ne-a demonstrat, dar a precizat: "Io vorbesc cu accent literar firesc. Da’ nu graseiez... Nu-mi dau seama dacă se simti accentul moldovinesc", parcă-i pare rău preşedintei Asociaţiei Magistraţilor din România, şcolită în oraşul Coanei Chiriţa.

Dilema lui "pi", în loc de "pe"

"Nu fac niciun efort să renunţ la accent... Nu găsesc nicio intelectualitate în asta. Limba, dacă-i percepi sensul, e în regulă! E mai importantă semantica şi, dacă o stăpâneşti, ai altă deschidere. Nu te va mai deranja un «pă» sau «pi», în loc de pe!", îşi dezvăluie, apriga moldoveancă, abilităţi de fineţe într-ale lingvisticii idiomatice.

"Ăştia, din Cluj, au voce cântată! Ăilalţi, din vest, o au repezită, de parcă sar certa cu cineva! Avem o limbă mai domoală... Asta-i singura noastră bogăţie publică! Ce a mai rămas, cu varietatea ramurilor ei!", turuie, moldoveanca născută la Huşi, în 1958. Apoi, conchide: "Dacă ai stârni râsu’ unuia, care ari o culturî şi o instrucţie ca a ta, ar fi o problemî! Unii râd doar să se afle în treabî, făr’ să ştie di şe!".

Mona şi Traian

Preşedintele României i-a spus, verde în faţă, Monei Pivniceru, atunci când judecătoarea l-a invitat să rămână la o şedinţă a CSM şi să se pună în pielea unui judecător care judecă o cauză: "Dacă eram judecător vă condamnam imediat, doamnă!". Mona Pivniceru se precipită: "Imaginaţi- vă un judecător care se pronunţă fără să fi examinat probele! Domnia sa a a zis că protestul e ilegal fără să asculte ce aveam de spus! Ar fi trebuit să fie un mediator între Executiv şi noi! Or, el s-a pronunţat ca o parte în conflict! Preşedintele nu e jandarmul Republicii... El nu face nimic direct, nu se substituie Guvernului! Aşa scrie în Constituţie, cât o mai fi şi asta...".

La întrebarea ce ar face dacă s-ar trezi, la cumpărături, faţă în faţă cu Băsescu, moldoveanca de la Înalta Curte râde: "Dacă aş fi salutată, aş răspunde la salut! Da’ am rămas neplăcut impresionată atunci când 5.000 de oameni erau într- un protest şi tu vii şi pleci, în condiţiile în care mai tragi şi concluzii asupra unui fenomen pe care nu-l cunoşti". Magistraţii îşi apărau propriile şi uriaşele privilegii.

"Io aş spuni multi, da’ mata scrii la ziar!"

Mona Pivniceru judecă doar pe "şivil", nu e penalistă. Ea nu condamnă oamenii la închisoare. Are conştiinţa încărcată de vreo eroare judiciară? A greşit, oare, în cariera sa, vreo sentinţă? "Totdeauna pleci acasă cu teama să nu fi greşit... Situaţiile de fapt nu sunt mănuşă după textul de lege! Se interpretează. Ai îndoieli! Şi io am avut de foarte multe ori!", e sinceră judecătoarea.

Cât priveşte cazurile, judecate de ea, care i-au rămas în memorie, oftează: "Sunt mai multe!". Avocaţii au onorarii grase. Judecătorii au venituri fixe, dar babane. "Eu n-am nimic cu avocaţii! De fapt, sunt foarte puţini avocaţi de «bară»! Rar am auzit pledoarii profesioniste cu analiza şi invocarea textului legii!", vrea Mona Pivniceru să fie diplomată cu colegii ei de breslă. Da’ îi iese: "Liberalismul nu trebuie să aducă improvizaţia şi amatorismul!". Se enervează brusc şi înghite în sec: "Io aş spuni multi, da’ mata scrii la ziar!".

Ori suntem judecători, ori nu mai suntem!

Judecătoarea, ajunsă într-un timp record din provincie la instanţa supremă, e acidă: "Sunt avocaţi care ştiu, într-adevăr, să valorizeze un text de lege, nu să intre cu «Înger, îngeraşul meu»! Puţini vorbesc la obiect! Au oratorii pentru sală, fac spectacol! Sunt «părţi» care nu ştiu de ce au cîştigat sau habar n-au de ce au pierdut!".

Zice că are relaţii cordiale cu colegii ei din avocatură: "Io, însă, nu-s sălbatică! E normal să ai o comunicare cu ei. În cariera mea nu a venit niciun avocat să-mi pună pile".

Îmbujorată, magistrata a recunoscut, pe o frecvenţă joasă, că au fost încercări de a o sugestiona să dea o soluţie în favoarea unei părţi: "Da! Nu de multe ori, da’ s-a încercat! Suntem expuşi la chestii de genu’ ăsta... E o profesie pe care ori o faci serios, ori n-o mai faci... O singură persoană poate afecta, grav, întreg sistemul".

"Băsescu nu reprezintă nimic pentru mine. Ne-am «încăierat» într-un moment neplăcut, da’ nu m-a marcat deloc!." Mona Pivniceru, judecător la ICCJ şi preşedinte al AMR "Doamnă, păi vă ascult, când apăreţi la televizor mă uit la dumneavoastră ca la Dumnezeu. (...) V-aş condamna imediat, doamnă, dacă aş fi eu judecător!“ TRAIAN BĂSESCU, preşedintele României

MILOASĂ

Doamna Pivniceru zice că- i "ghini" că nu judecă "pi pinal", că ar da pedepse blânde. Mai spune că nu se consideră o femeie frumoasă

Mona Pivniceru habar n-are cine e Elodia: "Nu ştiu şini e! Nu mă uit la TV, să nu mă disconfortez!". Tot să n-aibă un disconfort s-a abţinut şi în dosarul soţului colegei Viorica Costiniu, preşedinta de onoare a AMR, un sindicat despre care nu ştie câţi membri cotizanţi are.

Judecătorul Florin Costiniu, de la Înalta Curte, e învinuit în dosarul senatorului Cătălin Voicu. "M-am abţinut, la Iaşi, când pledau prieteni avocaţi", parcă se disculpă doamna Mona.

"Pe Viorica n-o mai elibereză nimeni, de nicăieri!"

Depre oportunitatea menţinerii Vioricăi Costiniu în funcţia de preşedinte de onoare a AMR, magistrata ieşeancă e previzibilă: "Răspunderea e a lui. Că e alături de bărbatul său e meritul ei! N-are legătură cu activitatea de judecător cu care a marcat sistemul judiciar de-a lungul vremii. Tot ce a spus-a confirmat! De ce să sacrifici pe cineva pe criterii de oportunitate? Din funcţia aia n-o eliberează nimeni, de nicăieri! E prin statut...". Pe politicieni, onorata doamnă nu i-ar vrea la judecată: "Pe niciunul! N-am făcut fixaţie pe nimini!".

"Îi ghini că nu judic la «penal»"

Doamna fumează ca un şarpe, ţigară după ţigară şi gesticulează. Faţa e imobilă, cum îi şade bine unui magistrat. Să nu ştii ce gândeşte. Doar că, la Mona Pivniceru, e valabilă zicala: “Ce-i în guşă, şi-n căpuşă!". "Şivilu’ îi mai greu ca penalu’! da’ n-ari latura asta impresionabilă... Dacă eram judecător pi pinal eram contestată, aş fi dat sentinţe blânde! Aş fi dat importanţă circumstanţelor atenuanti şi cauzilor de înlăturarii a răspunderii... Aş fi valorificat toati textili din leji, chiar de sunt în favoarea inculpaţilor", intră în detalii. Concluzionează: "Îi ghini, că nu judic penal!". Îi limpidi că-i o firi miloasî. Chiar prea miloasă: "Afară se mai poartî închisoarea doar pentru infracţiuni grave sau cu violenţă!".

"Poţi să ajungi să pierzi tăt, să fii nimic!"

Onorabila judecătoare îşi dă cu părerea despre scandul lui Dominique Strauss- Kahn. "Îl văd un om cu slăbişiunile lui. Atâta vreme cât a fost descoperit în formula asta, suportă conseşesânţili. Nu ştiu dacă n-a fost regizat... Poţi să ajungi în viaţî sî pierzi tăt, să fii nimic!", e apocaliptic arbitrul dreptăţii de pe Batiştei.

Prin poziţia ei, doamna Pivniceru trebuie să fie decentă. Nu de puţine ori a apărut public încărcată cu mărgele, ca un pom de iarnă cu beteală: "Îmi place să mă îmbrac un pic mai fistichiu, da’ pân’ la limita ridicolului. Am perioade când port bijuterii, da’ nu sunt fan", e modestă.

"Îmi ia şapte minute, dimineaţa, ca să ies... Seara, două, dacă sunt machiată, că nu ma machiez tot timpul!", îşi desconspiră secretele din baie doamna Mona Pivniceru. "Io nu mă consider o femeie frumoasă. Ma pieptăn singură şi la coafor merg când mă decolorez", recunoaşte judecătoarea că umblă cu cioara vopsită. "Uite cum m-au făcut acum, ce culoare..., parcă-s un pui de la «Gostat»", se enervează blonda de pe Batiştei.

O prietenie trainică

Dreptul la proprietate e altă marotă a doamnei Mona: "Îi o aventurî sî judeci un dosar di retroşidare. O improvizaţie liegislativî! Da’ sî nu scrieţi aşe că ăştia mă arestează!", se enervează judecătoarea. Chestionată de faptul că a fost fotografiată ieşind dimineaţa din casa amicului său Mihai Vlasov, preşedintele CCIR, femeia roşeşte: "Există punţi între oameni care nu trebuie să exindă toată viaţa omului. Eu cunosc toatî familia Vlasov. Suntem prieteni de 30 de ani.Au văzut că ies di la iel! Păi, n-am voie să-mi vizitez un prieten, că mă urmăresc paparazzi!?", se indignează. Apoi, fără să fie întrebată, continuă: "E foarte spiritual. Are două facultăţi!".

S-A NIMERIT!

Ratingul, moldoveneasca şi greva judecătorilor

Într-o vreme, Mona Pivniceru făcea rating pe la televiziuni, unde-şi nuanţa graiul moldovenesc. Producătorii se băteau s-o aibă în studiou. O altă moldoveancă notorie, Alina Mungiu Pippidi, n-a putut nici ea, deşi a încercat, să se dezbare de accentul atât de amuzant pentru "mitici".

De ceva timp, Mona Pivniceru a dispărut de pe sticlă. "Noi am spart nişte bariere! În general, trebuie să fim rezervaţi în ceea ce priveşte profesia şi soluţiile pe care le dai. Dreptul a devenit un element vital pentru cetăţean. Atunci, am ieşit la TV pentru că eram într-un conflict între puterile statului (n.r. – greva magistraţilor). O trebuit să explicăm care-i situaţia noastrî! Nu-i simplu ca un sistem judiciar să intre într-un protest. Da’ s-a terminat şi nu văd de ce aş mai apărea!", face pe modesta "destinsa" magistrată. VOCALĂ. Mona Pivniceru este și președinta Asociației Magistraților FOTO: AGERPRES

PRIVILEGIU

Mona Pivniceru nu vrea magistraţi în cătuşe

Un magistrat acuzat de corupţie poate fi arestat numai cu acceptul CSM. E mai deasupra legii ca un simplu cetăţean? "E simplu", e părtinitoare doamna judecătoare: "Dacă este o putere în stat, exerciţi o funcţie foarte importantă! Nu poţi să-l arestezi fără avizul unui for superior! Imaginaţi-vă un judecător arestat şi purtat în cătuşe două săptămâni şi apoi eliberat şi să se întoarcă să judece! Ce ziceţi de situaţia asta?", îşi apără stolul de corbi sindicalista Mona Pivniceru.

Rugată să facă un TOP 5 al avocaţilor, judecătoare a nu se bagă: "Nu-i cunosc! Io sunt un om politicos şi n-am memoria numelor...", iese elegant din ecuaţie.

Scapă, totuşi, două caracterizări simple: profesorul clujean de procedură penală Gheorghe Mateuţ e "iscusit", iar Valeriu Stoica e: "un civilist de marcă".