Perioada pascală din acest aprilie, Sâmbăta Mare şi Sf. Paşti, este benefică şi aduce realizări şi noroc. Nu te lăsa tentat de cumpărături extravagante pe net, nu comanda nimic acum.

18,19 aprilie

 

Veniți de luați Lumină! HOROSCOPUL LUI DOM’ PROFESOR

 

Pe 18 aprilie s-au născut Leopold Stokowski, regina Frederika, Mildred Bailey, Louis Adolphe Thiers, Ion Voinescu, Florin Codre, Eugen Cristea. Pe 19 aprilie s-au născut: Lucreţia Borgia, Paloma Picasso, Jayne Mansfield, Alan Price, Calistrat Hogaş, Nicu Covaci, Adrian Rogoz, Anghel Saligny.

 

 

În calendarul creştin-ortodox, fix, pe 18 aprilie sunt Sfinţii: Ioan, ucenicul lui Grigorie Decapolitul, Cosma din Calcedonia şi Ioan din Ianina. În cel mobil este Sfânta și Marea Sâmbătă, iar pe 19 aprilie sunt Sfinţii: Ioan Palolavritul şi Pafnutie. Învierea Domnului. Sfintele Paști. Toate ale praznicului.

 

Nimic în ”Kalendar”, dacii aveau un singur calendar, fix, în funcție de anotimpuri și muncile respective.

 

În perioada Pascală toate zodiile sunt avantajate după cum spunea fericitul Augustin, care, înainte de a se creștina a studiat astrologia și maniheismul. Cel care a enunțat conceptul liberului arbitru. Aveţi Liberul Arbitru să gândiţi de bine, să vorbiţi de bine, să faceţi lucruri bune!

 

Pentru mine și familia mea Sf.Paști de anul acesta sunt la fel ca în alți ani, nu ne schimbăm obiceiurule, tradiția strămoșească. Nu am schimbat nimic nici când am fost atâția ani în lumea musulmană, sau în Africa neagră.

 

Și ca să vedeți acest lucru vă spun dogma mea, ceea ce am spus mereu cu ocazia Sf.Paști. Totuşi, se naşte o întrebare metafizică: ce a fost mai întâi, oul sau găina?  În mod cert – oul!  Oul primordial Hindus a avut nevoie numai de un an de zile ca să construiască Cerul şi Pămîntul, în schimb oul iniţial chinezesc a avut nevoie de 300 de ani ca să creeze Lumea.  Grecii considerau oul ca fiind esenţa celor patru elemente primordiale: gălbenuşul simboliza focul,  albuşul – apa,  coaja reprezenta pămîntul,  iar bănuţul de spaţiu gol – aerul.

 

De aici şi conotaţia religioasă acordată oului, mic, dar complex, pentru că ascunde dezvoltarea viitoare.  Oul este viitorul.  Oul şi sacrificiul.  Vechile religii europene practicau sacrificiile rituale umane, la Echinocţiul de primăvară. Era preţul plătit de Om, ca o înaltă simţire a speciei că face parte din Natură, din Cosmos şi Dumnezeu.  Că participă la regenerarea naturii, că totul este nou şi totul este vechi. Să ne amintim de daci, care la Echinocţiu îşi trimeteau solii în suliţi la Zamolxe, de gali, celţi, sciţi şi vikingi, de fapt de toate popoarele vechi europene, care în vremuri de răstrişte îşi sacrificau ritual „pe cei mai buni dintre ei”.

 

Sacrificiul şi Învierea Fiului lui Dumnezeu, continuă tradiţia europeană a ciclului natural al anotimpurilor. Este o filozofie de anvergură Cosmică şi o integrare perfectă a omului în natură.  Vechea religie europeană, religia Marilor Zei şi a Primilor Strămoşi spunea că la echinocţiul de primăvara, mai precis  în gradul Portalului Berbecului, cînd se deschid Porţile Cerului şi ale Iadului, ard comorile şi Strămoşii bîntuie vechile case,  iepuroaicele albe fac... ouă roșii.

 

De aici probabil, Iepuraşul de Paşte, cel învelit în ciocolată. În engleză Paştele, care în română vine din ebraicul pasa’h, se cheamă Easter.  Eostre la anglo-saxoni, Eastre la germani şi Ostra la scandinavi era Zeiţa primăverii, corespondenta Dianei sau Artemisei din mitologia greco-romană. La Echinocţiul de primăvară, druizii, preoţii vechii religii europene, aduceau ca jertfă zeiţei ouă înroşite. Animalul sacru al acestei zeiţe tinere şi frumoase era blîndul şi prolificul iepuraş, care nu putea fi vînat primăvara.

 

În varianta contemporană Iepuraşul de Paşte este de origine germană, din secolul al XVI-lea. Povestea spune că duminica dimineaţă iepuraşul vine cu coşul plin de ouă şi lasă ouă roşii la copii cuminţi. La ceilalţi – ouăle lipsesc, sau nu sunt colorate.