„Vedi Rio e poi mori”. Pe urmele conchistadorilor-Brazilia (IX-X)

„Vedi Rio e poi mori”. Pe urmele conchistadorilor-Brazilia (IX-X)Aurel Rogojan. Sursa foto: Arhiva EVZ

În după amiaza zilei de duminică, 17 martie, la ora 15,30, cu zborul LA 3597 operat de Latam Airlines Brasil, am decolat de pe aeroportul Foz do Iguacu (Cataratas), cu destinația Rio de Janeiro, unde am aterizat la ora 17,25 pe Aeroportul Internațional Galeao- Antonio Carlos Jobim, situat la aproximativ 10 mile nord de Rio de Janeiro, pe Insula Governador, cea mai mare insulă din Golful Guanabara. Inițial, până în anul 1952, a fost principalul aeroport al Forțelor Aeriene ale Braziliei, cu care mai are în comun facilități și elemente de infrastructură.

Vastitatea teritorială a Braziliei şi Argentinei  potenţează importanaţa şi prioritatea transporturilor aeriene, justificând , într-o anumită măsură, implicarea Forţelor Aeriene Militare şi intervenţionismul statului federal.

Aeroportul civil Rio de Janeiro Internațional Galeao- Antonio Carlos Jobim, a cunoscut mai multe etape de extindere și modernizare, actuala configurație datând din anul 1977. Aflat în competiție cu Aeroportul Rio de Janeiro Santos Dumond (complex aeroportuar inaugurat la 16 octombrie 1936) și Aeroportul São Paulo–Guarulhos (cel mai mare aeroport din Brazilia și unul dintre cele mai mari din lume), a fost necesară intervenția statului pentru menținerea echilibrului între numărul de pasageri ai aeroporturilor, care condiţiona eficienţa economică a exploatării.

sursa: wikimedia.org

Transferul de la aeroport la„Royal Rio Palace Hotel”, situat pe Rua Duvivier, 82 Copacabana ne-a prilejuit primele contacte vizuale cu statuia monumentală, devenită simbol naţional,  "Cristos Mântuitorul"(Cristo Redentor) de pe muntele Corcovado (710 metri) și cu stȃnca Pâinea de zahăr (Pão de Açúcar, 396 metri),  ambele elemente idrntitare ale  cariocanilor (locuitorii văii râului Carioca) şi ale metropolei Rio de Janeiro (Râul de Ianurie ), care deschid o imagine panoramică de o frumuşeţe de nedescris asupra Golfului Guanabara, a oraşului şi a salbei de plaje aurii, cele din top fiind Copacabana şi Ipanema. Golful Guanabara este traversat de două poduri principale:

Rio – Niteroi, oficial Podul Președintele Costa da Silva cu o lungime de 13, 29 kilometri – 8, 836 kilometri deasupra apei, iar deschiderea centrală de 300 de metri a podului are o înălțime de 72 de metri. Construcția a început în anul 1968,simbolic în prezenţa reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, aflată în prima şi unica ei vizită în Brazilia. Podul a fost terminat şi inagurat în anul 1974. Oficial, în timpul construcției podului au decedat accidentate 33 de persoane, neoficial fiind vehiculată cifra de 300;

Ponte do Galeão care leagă Insula Governador (Guvernatorului) de Insula Fundão), care se află aproape de continent și este conectată la acesta prin alte poduri. Insula Fundão este cunoscută ca Cidade Universitária. Universidade Federal do Rio de Janeiro fiind printre cele mai prestigioase instituții academice din America Latină.

Gazda noastră, „Royal Rio Palace Hotel”, fiind aproape de renumita Praia Copacabana și având la etajul 14 o terasă cu piscină, de unde se putea admira statuia Mântuitorului de pe Muntele Corvocado (Ghebosul) și Stânca de Zahăr, ne-a făcut o bună impresie. Imediat după cazare, am ieșit pe trotuarele terase ale restaurantelor populare din imediata vecinătate a hotelului. Un iluminat stradal nu prea generos şi graba locuitorilor de a se retrage în case, ne-au făcut prudenți și ne-a temperat dorința de a explora cartierul.

1. Bună dimineața, „Râu de Januarie”!

Luni, 18 martie, 2024, la ora locală 09.00, ghidul local, o bălăioară rotofeie, ne ia în primire fără prea mult entuziasm, oferindu-ne puține informații de interes pentru cunoașterea istoriei orașului și a statului Rio de Janiero. Așa că deschidem Google Ghid.

Rio este numele unui râu care, de fapt, nu există, dar locul pe care s-a întemeiat a fost descoperit de exploratorii portughezi într-o lună de ianuarie, în anul 1502. Ei au crezut atunci că golful în care au ajuns (azi numit Golful Guanabara) este gura de vărsare a unui râu și l-au numit „ Rio de Janeiro” („Râul de ianuarie”).

Deși locul a fost descoperit de portughezi, primii europeni care s-au stabilit în Golful Guanabara au fost francezii, în anul 1555, când, un aristocrat pe nume Nicolas Durand de Villegagnon, sponsorizat de Henry al IV-lea, a pus bazele unei fortărețe pe o insulă din Golful Guanabara, care încă îi poartă numele. Acesta a fost începutul fondării unei colonii denumite France Antarctique, al cărei scop era să ofere atât o bază strategică pentru Franța în Americi, cât și un refugiu pentru protestanții francezi persecutați. Totuși, această colonie a avut o viață scurtă: după un conflict cu un al doilea grup de coloniști- o dezbatere aprigă dacă vinul pentru euharistie ar trebui să conțină apă sau nu - Villegagnon a fost expluzat pe continent, pentru ca în cele din urmă să se întoarcă în Franța. În 1567, portughezii au distrus colonia franceză și au preluat controlul teritoriului.

În anii 1710-1711, pe fondul dezvoltării coloniei, urmare a exploatării zăcămitelor de aur și argint, francezii au atacat-o cu forțe paramilitare private, căci mai aveau un război cu portughezii, și l-au determinat pe guvernator să fie de acord cu răscumpărarea la prețul de 612.000 cruzados de aur ș 100 de cufere de zahăr.

Rio de Janeiro a fost capitala Braziliei din 1763 până în 1960, când a fost inaugurate noua capitală federală, Brasilia, la momentul respectiv un simbol al modernității arhitecturale și funcționalității urbanistice,

Între anii 1808 și 1822, Rio a fost locul de exil pentru curtea regală a Portugaliei, urmare a invaziei lui Napoleon. Prințul Regent Dom Joao VI a fost primul monarh european sosit pe pământ american.  El a început să transforme orașul, ridicând aici o școală medicală, muzeul național și o bibliotecă națională, precum și grădini botanice.

Rio de Janeiro

sursa: viator.com

În decembrie 1815, Dom Joao a proclamat Rio de Janeiro capitala oficială a Imperiului Portughez, statut deținut până când Brazilia și-a declarat independența față de Portugalia, în septembrie 1822.

Amintirea fostei capitale a Braziliei e păstrată pe steagul național, decorat cu o imagine a cerului pe timp de noapte, așa cum a apărut deasupra orașului Rio, în 15 noiembrie 1889, data la care Brazilia s-a declarat republică federală.