Vasili Timofeevici Sergienko, ucraineanul criminal sovietic. Ani la rând, s-a scris despre „cizma rusească” menită să calce gâtul românilor  în Basarabia și Bucovina de Nord. Numai că a fost încălțată de un criminal ucrainean.

Vasili Timofeevici Sergienko - originea, studiile, tinerețea

Vasili Timofeevici Sergienko s-a născut la 13 aprilie 1903 în RSS Ucraineană, la Voychansk, gubernia Harkov. A fost fiul unui cizmar. Timp de 20 de ani până în 1923 când intră la cursurile pentru soldați din Armata Roșie, absolvă trei clase la școala parohială din Harkov. Devine apoi ucenic tipograf, ucenic pietrar. Apoi devine ucenic mecanic la o moară la Kogan, încărcător-descărcător la Harkov până în 1919 și apoi muncitor pe pământurile unor kulaci până în 1922 în Kuban.

Din 1924, când termină școala militară, intră în COMSOMOL (UTM -UTC de la comuniștii români) iar în 1927 devine membru de partid. Este repartizat la o distilerie din Harkov, devine secretar al distileriei din Mariupol în 1927. Din 1928 și până în 1939, urcă treptele ierarhiei militare în NKVD. Mai întâi este curier și apoi cadet agent din 1927 până în 1929. Din 1930, devine agent-detectiv.

Operează din 1930 până în 1936, la Tulchinsky, Lubensky, Dnepropetrovsk, Krasnograd și Harkov, fiind chiar și adjunct al responsabililor din Krasnograd și Harkov, Din 1936 până în 1939, urcă în mod constant în ierarhie; șef de departament în cadrul unui departament regional din Harkov. Lucrează apoi ca șef de departament, investigator principal, chiar asistent al șefului unității de investigații din unitatea centrală a NKVD,

La 4 septembrie 1939, imediat după atacarea Poloniei de către Germania Nazistă, el deținea gradul de maior la NKVD și calitatea de șef al unității de investigație a NKVD. La finalul lunii februarie 1940, va fi trimis la NKVD din Ucraina natală, pe posturi de conducere. Cariera sa va avea un traseu sinuos pe fondul acțiunilor în care a fost implicat.  Evident și pe fondul celui de Al Doilea Război Mondial când URSS a fost atacată la 22 iunie 1941.

Omul NKVD din Ucraina sovietică. Masacrarea românilor din Basarabia, Bucovina de Nord și Herța

Timp de un an din 26 februarie 1940 până în 26 februarie 1941 este locțiitorul șefului NKVD din RSS Ucraineană.  Este avansat locotenent-colonel la 14 martie 1940. În același timp, este șefujl NKVD din Lvov (Lvyv, Ucraina de azi). Evident, coordonează direct operațiunile NKVD privind preluarea Basarabiei de Nord, Bucovinei de Nord și Herței de către administrația civilă și militară sovietică.Arestările, deportările erau supervizate de către organismele NKVD cele mai apropiate, adică de cele de la Lvov, Kiev, Odessa.

Perioada 26 februarie 1941 - 29 iulie 1943 îl găsește pe Vasili Timofeevici Sergienko la conducerea NKVD din Ucraina. Este evident o perioadă zbuciumată. La 22 iunie 1941, începe Operațiunea Barbarossa, care determină ocuparea Ucrainei și Crimeii de către trupele Axei.  De atrocitățile NKVD din Ucraina sovietică se leagă și Masacrul din 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă când câteva mii de români sunt masacrați de sovietici când încercau să intre în România.

Ulterior, propaganda și intoxicarea NKVD au spus că acei refugiați ar fi fost lichidați de către grănicerii români care i-au considerat drept agenți sovietici când România ar fi atacat alături de Germania, URSS în iunie 1941. Abia după 1991, s-au putut afla detalii despre acel masacru care îi are ca autori pe soldații și agenții NKVD coordonați de Vasili Timofeevici Sergienko. Grație „meritelor” sale la 29 august 1943, a fost avansat la gradul de Comisar al Securității Statului, Rangul 3.

Aruncarea în aer a Comandamentului românesc de la Odessa

La 22 octombrie 1941, la ora 17.35, Comandamentul Armatei Române situat în fosta clădire a NKVD din Odessa asărit în aer, la câteva zile de la cucerirea Odessei de către Armata Română. A murit inclusiv comandantul militar al Odessei, generalul Glogojanu care a ignorat avertismentele localnicilor. Aceștia i-au spus în scris și sub jurământ că înainte de retragerea trupelor sovietice, agenții NKVD au minat clădirea respectivă.

Ion Antonescu a preferat să dea vina pe agenții evrei pentru a declanșa masacrele și „curățarea terenului”, acțiuni specifice ale Holocaustului din Odessa, făcut de comandanții militari la ordinul scris al lui Antonescu. Este posibil ca prin mâna lui Sergienko să fi trecut ordinul de minare al clădirii, fiindcă el era șeful NKVD din Ucraina. Kiev a fost ocupat la 26 septembrie 1941 de forțele Axei.

Sergienko în spatele liniilor inamice (13 octombrie 1941 - 21 noiembrie 1941)

Să nu uităm că Sergienko a rămas în teritoriul ocupat în intervalul 13 octombrie 1941 - 21 noiembrie 1941 având domiciliul la Harkov, în teritoriul ocupat de naziști. Oficial, s-a dezis de NKVD, ceea ce i-a permis să umble liber prin Ucraina ocupată. Când Harkovul a fost eliberat de către Armata Roșie (23 august 1943), proprietarul care îl găzduise la Harkov a fost găsit asasinat. Ar fi fost un martor care putea fi incomod pentru Sergienko.

Vasili Timofeevici Sergienko - omul NKVD din Crimeea eliberată. Deportarea tătarilor crimeeni

La 5 octombrie 1943, Vasili Timofeevici Sergienko a fost trimis în Crimeea, conducând NKVD-ul de aici până la 3 martie 1946. Apoi, din 3 martie 1946 și până la 9 septembrie 1946, Vasili Timofeevici Sergienko a fost șeful MGB (Ministerul Securității Statului)  din Crimeea. Este o perioadă foarte dură, a deportărilor tătarilor crimeeni în vara anului 1944. Un an mai târziu, în iunie 1045, Crimeea a încetat să mai fie republică autonomă. Evident, el răspundea în fața organizatorului principal, Lavrenti Beria. La 9 iulie 1945, a fost avansat la gradul de general locotenent.

Perioada 1946 - 1955. Activitatea din GULAG și degradarea militară

Vasili Timofeevici Sergienko  a avut timp de aproape un deceniu o activitate fluctuantă. Din septembrie și până în decembrie 1946. s-a aflat „la dispoziția ” conducerii Ministerului Afacerilor Interne. Din 17 decembrie 1946 și până la 25 decembrie 1947, a comandat Lagărul de Muncă Nr.907. A fost pus la dispoziția Ministerului până la 8 aprilie 1948.

Din 8 aprilie 1948 și până la 21 mai 1954 (cu reînoire la 14 ianuarie 1952) a comandat Lagărul de Muncă Nr.3.  La 21 mai 1954, a fost eliberat din funcție. Evident, aceasta a fost o consecință a debutului destalinizării, care va culmina cu marea condamnare politică a stalinismului de la Congresul  XX PCUS  din februarie 1956.

La 1 martie 1955, Sergienko a fost deposedat de grad din cauza „lașității” din toamna lui 1941.A fost acuzat că  în septembrie 1941 nu a asigurat retragerea celor 800 angajați NKVD din Kiev, el însuși rămânând la Harkov și cooperând cu inamicul. Dosarul arăta că Beria l-ar fi protejat personal fiindcă altfel, în 1941 ar fi fost executat pentru trădare. Personal cred că salvarea i-a venit de la Beria tocmai pentru că asigurase aruncarea în aer a clădirii NKVD din Odessa. Era „specializat” pe „chestiuni românești”.

Epilog. Mecanic auto. șef de depozit auto. Moartea la Kiev

Din 1955 și până în februarie 1963, Sergienko a avut posturi modeste. A fost circa trei ani mecanic-șef la un atelier auto din Harkov Din octombrie 1958, a devenit șef al Depozitului Auto Nr. 4 al Consiliului Economic din Harkov. S-a pensionat în 1963. Probabil după demiterea lui Hrusciov, a fost reabilitat pentru că a trăit tot restul vieții la Kiev, unde a murit la 27 ianuarie 1982.

Sursa foto: Arhivă