Vara misterelor

Vara misterelor

Genul thriller&mystery l-a adus în acest sezon pe "Îngerul negru".

Majoritatea editurilor importante de la noi au ales să publice în această vară traduceri în zona thriller&mystery. Dacă vorbim despre acest gen, trebuie neapărat menţionaţi cei care au dat naştere acestei literaturi, nobilă în alte părţi ale lumii şi hulită de multe ori pe meleagurile noastre.

Este vorba despre Edgar Allan Poe şi Robert Louis Stevenson, despre Edgar Wallace - cu nenumăratele sale aventuri londoneze - şi despre uitatul Leslie Charteris, cel care l-a inventat pe Simon Templar, un demn înaintaş al lui James Bond. În România, genul are o istorie lungă. Wallace, Christie, Poe sau Japrisot au fost traduşi şi înainte de 1989. Nu trebuie uitaţi Haralamb Zincă sau Rodica Ojog-Braşoveanu, dar dintre clasicii români doar George Arion mai scrie.

Printre titlurile verii ale unor autori români se numără „Cercul Kagan“, de Adrian Onciu (Rao), „America One“, de George Lazăr, şi „Blestemul manuscrisului“, de Bogdan Hrib şi Răzvan Dolea (Tritonic).

Ne puteți urmări și pe Google News

Între „Magie întunecată“ şi „Esenţa răului“

Pentru vara aceasta, Rao aruncă în luptă, din zona traducerilor, „Îngerul negru“, de John Connoly, „Casa de pe plajă“, de James Patterson & Peter de Jonge, „Alb infinit“, de Ken Follett.

La grupul editorial Corint / Editura Leda au fost publicate „Cartea fără nume“, de Anonymous, „Cartea numerelor“, de Jill Gregory & Karen Tintori, „Magie întunecată“, de Phillip Kerr, „Cuvântul“, de Irving Wallace, „Pacea lui Hitler“, de Phillip Kerr.

Pentru acest sezon, Nemira a pregă tit în colecţia Suspans: „Tăcerea lui Gaudi“, de Juan David Morgan, „Maestră în arta morţii“, de Ariana Franklin; „Dragonul furtunii“, de I. J. Parker, „Afacerea Rafael“, de Ian Pears, şi „Vântul demonilor“ de Marco Buticchi.

La Humanitas, titlurile verii sunt „Umbra lui Poe“, de Matthew Pearl, „Clubul patrioţilor“, de Christopher Reich, şi „Moartea la răscruce“, un roman cu samurai de Dale Furutani.

Printre noutăţile de la Editura Vremea se numără „Ţi-arăt eu!“, de James Hadley Chase, „Apa neagră“, de T.J. MacGregor, „Experiment“, de Philip Hawley Jr.

La Polirom, ultimele apariţii sunt: „Ultimul Testament“, de Sam Bourne, „Amintirile rechinului“, de Steven Hall, şi „Semnul lui Attila“, a lui Guido Cervo. Grupul editorial Tritonic oferă cititorilor „Cutia cu fantome“, de Joe Hill, „Obiecte ascuţite“, de Gillian Flynn, „Echelon“, de Josh Conviser, şi, în curând, „Esenţa răului“, a lui Greg Iles.

DEFINIŢII

Horrorul în ficţiune

Thriller este, conform DEX, un roman, o piesă de teatru sau un film de groază. Însă cei de la www.thriller.ro în secţiunea „thrillerpedia“ se întreabă: „Atunci ce-o fi însemnând horror?!“, mai ales că una dintre cele mai importante reţele americane de librării, Barnes&Noble, a „introdus“ horrorul în ficţiune.

Pentru crime sau mystery lucrurile sunt mai exacte, dacă vrei să traduci cuvintele din engleză, dar dacă vrei să afli despre genurile literare, intri din nou în neguri.

Francezii au inventat „serie noire“, când nu au mai vrut să folosească termenul cuminte de „policier“ şi nici americănescul „hard-boiled“, iar acum numesc thrillerele, atunci când nu vor un alt cuvânt englezesc, cu termenul de „polar“. Britanicii preferă „crime novels“ şi germanii au importat termenul thriller. Câte bordeie, atâtea obiceiuri!

Simplificând foarte mult lucrurile, diferenţa constă doar în trăirea cititorului. În cazul unui roman crime clasic, cititorul alături de investigator - fie el poliţist, detectiv particular, avocat, pensionară sau ofiţer în retragere - îşi chinuie cu mult sârg neuronii încercând să descopere - dacă se poate chiar înaintea personajului principal - care este mobilul şi cine este asasinul. Nu se folosesc arme prea multe, iar crimele se desfăşoară în locuri insolite şi cu metode aparent învechite - otrăvuri, de exemplu. Pe când în cazul unui thriller, cititorul trăieşte alături de personaje ritmul ameţitor al urmă ririlor de maşini, avioane, elicoptere, motociclete, rafalele tuturor armelor moderne, exploziile devastatoare sau spargerea codurilor pe computere performante; totul cu un limbaj simplu, sec, uneori licenţios. „Mystery novels“ se apropie mai mult de teatru, iar thrillerele de film. Genurile şi subgenurile sunt numeroase. Totul e să vă doriţi fiori şi mistere. BESTSELLERURI

„Ultimul templier“ s-a vândut în 40.000 de exemplare

La Nemira, cele mai vândute titluri din colecţia „suspans“ sunt „Ultimul templier“, de Raymond Khoury - 40.000 exemplare; „Sanctuarul“, de Raymond Khoury - 12.000 exemplare, „Labirintul rozelor“, de Titania Hardy - 7.000 exemplare (în trei luni). „Obiectele ascuţite“, de Gillian Flynn, în varianta hardcover şi paperback, s-a vândut, la Tritonic, în 3.400 de exemplare. În colecţia Thriller&Mystery de la Humanitas sunt publicate 23 de titluri, printre care autorii Lee Child sau Boris Akunin şi tinerii Matthew Pearl sau Lisa Unger. Printre cele mai bine vândute titluri sunt „Interpretarea crimei“, de Jed Rubenfeld, avându-l ca personaj central, într-o ipostază cu totul inedită, pe Sigmund Freud, „Clubul Dante“, de Matthew Pearl, şi „Umbra lui Poe“, de Matthew Pearl. La Rao, în topul celor mai bine vânduţi autori de thriller, crime şi mistery sunt Steve Berry, Agatha Christie şi Nelson DeMille. Peter James, cunoscut pentru literatura cu ingrediente paranormale, aniversează vara asta, pe 22 august, 60 de ani. La Nemira au apărut trei dintre cărţile autorului britanic: „Aproape mort“, „Să mori frumos“ şi „Viu sau mort“. Ca să-l sărbătorească, editura vinde pe site-ul www.nemira.ro cu seria „Peter James“, iar, în perioada 18-24 august, una dintre cele trei cărţi va fi livrată cu autograful autorului.

CLASIFICĂRI STRĂINE Cărţi „Hard-boiled“

Pe siteul celei mai importante reţele de librării americane,  Barnes & Noble:

> la categoria “fiction” apare şi “historical fiction” (Ken Follet, de exemplu);

> “horror” (cu Elisabeth Kostova şi Nora Roberts) şi “suspence” (şi aici găsim Nora Roberts, dar şi celebrul Patterson;) ;

> la categoria Mystery avem înşirate “Cat detectives” (Rita Mae Brown şi pisica ei);

> “British cosies” (clasica … Agatha Christie!);

> “Hard-boiled” (greii uitaţi ai anilor interbelici şi postbelici: Raymond Chandler, Ross Macdonald, Dashiell Hammett şi mulţi alţii tot de peste ocean, alături de Michael Connelly care zdrobeşte competiţia în topurile de vânzări!);

> “Historical” (Stuart Woods sau Anne Perry);

> “Police procedurals” (Jonathan Kellerman, Michael Connelly, James Patterson sau Robert B. Parker);

> “Woman detectives” (Kathy Reichs şi iar James Patterson);

> la categoria „Thriller&espionage” se începe cu Espionage (Robert Ludlum, seniorul şi mai tinerii Daniel Silva şi Brad Thor);

> „Legal thrillers” (Connelly, Grisham, Patterson, Coben şi două doamne tot din USA: Linda Fairstein şi Lisa Scottoline);

> „Medical thrillers” (Tess Gerritsen, Michael Palmer, Michael Crichton);

> „Psihological suspence” (Karin Slaughter, John Sandford, Mary Higgins Clark şi mulţi alţii);

> „Technothriller” (Fiecare autor are câte ceva pe aici: Lee Child, Clive Cussler, James Rollins, Tom Clancy sau David Baldacci).

Pe Amazon-ul american găsim o clasificare puţin diferită, alta cel britanic. E clar... nimic nu e clar! Ca într-un roman clasic: indiciile nu duc la nimic.            

Premii şi Asociaţii     

Dagger Awards: 20.000 de lire sterlire      

Crime Writers Association (Marea Britanie) decernează anual celebrele Dagger Awards. Romanul anului primeşte CWA Duncan Lawrie Dagger Award şi 20.000 de lire sterline. Se mai oferă premii pentru debut, roman isotric, roman străin şi excelenţă.      

Mystery Writers of America (SUA) decernează anual premiile Edgar (după numele lui Edgar Allan Poe) pentru cel mai bun roman, cel mai bun roman scris de una autor american şi altele.      

International Thriller Writers (SUA, cea mai tânără asociaţie) decernează anual Thriller Awards (din 2006).     

B’con (Bouchercon World Mystery Convention) organizată anual în SUA, aici se decernează premiile Anthony (din 1970), participă nu numai scriitori ci şi librari, cititori, editori, traducători şi agenţi literari. Bogdan Hrib (editor Tritonic)