Scandalul Valea Uzului. Liderul UDMR îşi cere scuze românilor: "Noi am încercat să restabilim ordinea". Kelemen Hunor acuză Armata şi Jandarmeria

Preşedintle UDMR, Kelemen Hunor și-a cerut scuze pentru afirmația făcută despre ”adevărata față a României” dar acuză Jandarmeria că nu a intervenit la timp în problema cimitirului din Valea Uzului. Liderul maghiarilor susţine că "noi am încercat să restabilim ordinea" şi a criticat şi Armata României şi a spus că nu este de acord cu preluarea de către Ministerul Apărării a cimitirului eroilor.

Kelemen Hunor, liderul UDMR, nu s-a lăsat impresionat de atitudinea pacifistă a militarilor români care i-au onorat, de Ziua Eroilor, pe toţi cei căzuţi la datorie şi înmormântaţi în cimitirul internaţional din Valea Uzului, indiferent că au fost români, ruși, italieni, sârbi, unguri, austrieci sau germani. Hunor și-a cerut scuze românilor pentru declarația referitoare la ”adevărata față a României”, însă a acuzat Jandarmeria că nu a intervenit în gestionarea problemei cimitirului din Valea Uzului. ”Când vorbeam de fața adevărată a României nu mă refeream la toți românii, că nu îmi permit, că sunt de toate felurile ca și ungurii. Ci mă refeream la autoritățile române. Dacă cineva s-a simțit jignit îmi cer scuze”, a declarat liderul UDMR.

Hunor a mai acuzat Jandarmeria că nu a intervenit în gestionarea problemei: ”Pe 6 iunie am vorbit cu ministrul de Interne. Am cerut să trimită jandarmii și să nu permită ultrașilor sau apropiaților de idei legionare să ajungă acolo. Eu am încredere în Jandarmerie și știu că poate opri și 400 și 4000 de oameni, mai ales într-o vale ca aceea. Noi am spus să nu lase ultrașii acolo, iar doamna ministru a spus să vorbesc cu colegii mei și să îi lase să intre acolo. Jandarmii nu au avut ordin să nu îi lase pe ultrași (…) Nu am avut intenția să jignesc pe nimeni și dacă cineva s-a simțit jignit îmi cer scuze, fiindcă eu nu am vorbit de români. România înseamnă mult mai mult, nu românii, eu am vorbit de instituțiile statului”, a mai precizat liderul maghiar, la Digi24. Liderul UDMR s-a delimitat de Ministerul Apărării și a menționat numele lui Codrin Marinescu, invocând un material publicat de jurnalistul Sabina Fati în Europa Liberă: ”Nu cred că primarul din Dărmănești a făcut singur asta, eu cred că sunt și autori morali. Spre exemplu, dacă e adevărat ce a scris Sabina Fati în Europa Liberă, domnul Codrin Marinescu din Ministerul de Interne? (…) Majoritatea cimitirelor militare din țară sunt lăsate de izbeliște. De ce nu le preia Ministerul Apărării pe toate? Am o oarecare reținere față de Ministerul Apărării, după neintervenția autorităților în cazul de la Valea Uzului”, a mai precizat Hunor.Liderul UDMR a mai afirmat: "Nu ne servește deloc scandalul din Valea Uzului. Nu noi am intrat în cimitir, nu noi am profanat morminte. Ca să spui că UDMR a făcut ceva în acest caz e un pic deplasat. Am încercat să stabilim ordinea, în aprilie. Am vorbit cu Tăriceanu, cu Dragnea, cu doamna Dăncilă, cu ministrul de Interne. Ce era să facem? Am reacționat înainte de campania electorală, nu în timpul campaniei".

Adevărata istorie: românii au îngrijit şi omagiat cimitirul, după Primul Război Mondial

Descoperă companiile și oamenii valoroși din sistemul sanitar din România în Capital Top 100 Performeri din Sănătate, ediția 2024! Acum la chioșcuri și pe edituradecarte.ro

Temperaturi atipice în următoarele patru săptămâni. O iarnă cum n-a mai fost de mult

Aşa cum se arată în descrierea oficială, inițial cimitir civil deservind mica localitate Uzvolgy aflată aproape de granița cu regatul României, după Marele Război de Reîntregire a Neamului locul de veci din Valea Uzului a devenit cimitir militar. Aici sunt înhumate rămășițele a 1143 militari, de diverse naționalități: 159 eroi cunoscuți (români, ruși, italieni, sârbi, unguri, austrieci și germani); 984 eroi necunoscuți. După încetarea luptelor și încheierea păcii, s-a trecut la strângerea rămășițelor pământești din locurile de conflict și înhumarea acestora cu onorurile cuvenite. Astfel, după ce s-a delimitat cimitirul civil existent, și recensământul luptătorilor îngropați deja de către armata austro-ungară în 1917 (350 eroi din regimentul 9-10 Honvezi), asociația Cultul Eroilor - Comitetul Central Bucuresti, în 1926 și 1927, a depus efortul de a identifica și înhuma un număr suplimentar de 793 eroi inamici. Totodată, Cultul Eroilor a îngrijit lucrările realizate anterior de armata ungară, pregătind cimitirul și pentru ulterioare înhumări de oseminte, dacă se vor afla. S-au realizat lucrări generale de îngrijire generală a cimitirului, ridicându-se gard de 2 metri, construindu-se alei cu pietriș, poartă de acces cu însemnele asociației, ridicarea unei capele pentru slujire religioasă. Dat fiind că aici se găsesc oseminte din cele 4 armate beligerante ale primului război mondial, respectiv 7 naționalități, cimitirul a căpătat denumirea de Cimitirul Internațional al Eroilor, denumire păstrată până astăzi.