Tot mai mulţi cetăţeni se organizează pe forumuri sau pe reţele de socializare, pentru a bloca activitatea benzinăriilor ori a firmelor care ridică maşini. Practica este împrumutată din Occident.

De o vreme încoace, românii par să fi lăsat la o parte formele clasice de protest. Mulţi dintre nemulţumiţi - fie că se simt fraieriţi de bănci sau se consideră victime ale scumpirii nejustificate a benzinei - se strâng pe reţele de socializare ori pe forumuri şi organizează "lupte de gherilă". Sociologii spun că asemenea manifestări au la bază sentimentul oamenilor că nimeni nu-i mai reprezintă.

Ieri după-amiază, România a fost împânzită de astfel de "bătălii". Câteva sute de şoferi din Sibiu, Deva, Constanţa şi Iaşi au protestat la benzinării, pentru a atrage atenţia asupra faptului că preţul carburanţilor a ajuns prea sus.

La Constanţa, protestatarii şi-au lipit pe maşini afişe cu "Bulgaria, vrem să fim copii tăi" şi au mers în coloană prin staţiunea Mamaia, la Sibiu un şofer a alimentat de 15 lei şi a plătit cu monedele luate din puşculiţa "lu’ ăla micu’", iar la Deva şoferii au promis că vor "picheta" şi mâine benzinăriile din oraş.

"E inadmisibil. La americani benzina e mai ieftină decât apa plată la noi, iar americanii protestează că a ajuns benzina lor la 1,2 dolari galonul (un galon american echivalează cu 3,8 litri - n.r.). Numai noi acceptăm", spune Adrian Bădrăgan, un şofer din Deva.

EXPLICAŢIA SOCIOLOGULUI

"Criza a făcut ca protestele neconvenţionale să ia amploare"

• Oana Dan
• Vlad Odobescu

În cea de-a doua zi a anului, pe bucureşteanul Dragoş Furtună l-a lăsat maşina în drum. Avea o defecţiune de care nu se putea ocupa singur, aşa că a lăsat o foaie în geam în care explica problema şi s-a dus după un mecanic. Peste câteva ore, maşina nu mai era acolo: fusese ridicată de celebrii "hingheri de autoturisme".

Pentru că a considerat că este victima unui abuz, Dragoş Furtună a luat cei 550 de lei pe care trebuia să-i plătească pentru recuperarea maşinii şi a mers din bancă în bancă, apoi din covrigărie în covrigărie, pentru a plăti cu aceeaşi monedă. De fapt, cu un sac de monede de 5, de 10 sau de 50 de bani. A anunţat apoi câteva televiziuni şi ziare şi s-a dus să-şi ia maşina înapoi.

"Am făcut acest gest din cauza indignării, din cauza abuzurilor care ne sufocă. Statul ne fură cu acte în regulă. Când am avut o altă problemă, pentru un permis de conducere ridicat ilegal, am vrut să dau statul în judecată. Toţi avocaţii la care am apelat s-au speriat că-şi strică relaţiile şi n-am putut merge până la capăt. Şi aici e vina statului, care e mână în mână cu firmele care ridică maşinile".

Aşa a ajuns Dragoş Furtună să protesteze cu mărunţiş. Ar vrea ca toţi cei aflaţi în situaţii similare să se organizeze pentru un protest naţional. Pentru a-i mobiliza pe nemulţumiţi, a creat şi un site, intitulat www.stop-abuzuri.com. În josul paginii stă scris un fel de slogan: "Noi avem curaj să ne luptăm cu VOI".

"Un semnal care capătă consistenţă"

De altfel, internetul e un mijloc tot mai des folosit pentru adunarea protestatarilor. De câteva zile circulă pe mailuri, pe reţelele de socializare, pe bloguri şi pe forumuri mesaje care îi îndeamnă pe şoferi să nu pună benzină sau motorină în zilele de 17, 18 şi 19 ianuarie şi să folosească în schimb mjiloacele de transport în comun.

"Protestul de la benzinării trebuie să continue! Aşa că, români, haideţi să nu ne mai lăsăm călcaţi în picioare de patronii multimiliardari ai industriei petroliere şi să-i facem să vadă ce înseamnă să piardă bani! Fiţi solidari cu noi şi în zilele de 17, 18 şi 19 ianuarie 2011 Nu alimentaţi, nu mergeţi în nicio benzinărie! Mergem cu mijloacele de transport în comun, cu bicicletele sau pe jos, dar nu mai alimentăm maşinile pentru a nu le mai umple buzunarele!", se arată în unul dintre mesajele anonime.

Una dintre explicaţiile pentru popularitatea crescândă a acestor forme de protest ar fi criza economică, consideră sociologul Mircea Kivu. "Cred că criza a făcut ca formele de protest mai puţin convenţionale să capete amploare, mai ales că oamenii simt că prin mişcările tradiţionale politice şi sociale nu s-au produs schimbări". Iar la dezvoltarea lor a contribuit şi "explozia" reţelelor sociale, mai ales în ultimul an, în România. În plus, sociologul consideră că acest tip de protest este "un semnal care capătă consistenţă".

Alte forme de protest includ blocarea alimentării cu carburanţi în benzinării, prin achitarea cu monede, ceea ce a prelungit timpul de aşteptare pentru clienţi. Astfel, pe 6 ianuarie, câţiva tineri clujeni au cumpărat doi-trei litri de benzină plătind cu monede 1, 5 sau 10 bani.

"Preţul barilului de petrol a rămas acelaşi de multă vreme, dar ei scumpesc benzina fără niciun temei. Şi nu este vina benzinarilor, ci a statului. Nu se poate să fie aceleaşi preţ ca în ţările din Vest când salariile sunt mult mai mici. Aşa nu se mai poate trăi. Nu e justificată scumpirea", a spus unul dintre tineri, citat de presa locală.

În război cu statul

Unul dintre primele proteste de la noi a avut loc în aprilie 2009 şi a fost "opera" unui clujean. Nemulţumit de taxa auto mare, acesta a decis să o achite în monede de 1, 5, 10 şi 50 de bani. Cornel Feneşan, care cumpărase o maşină cu 7.000 de lei şi avea de plătit o taxă auto de 5.000 de lei, a pornit în rândul prietenilor şi cunoscuţilor o adevărată campanie de adunat monede şi a strâns câţiva saci de rafie cu bani, aşezaţi după valoare.

Funcţionarilor de la Direcţia Finanţelor Publice le-a luat două ore pentru a număra banii. Atât forma de organizare, cât şi cele de manifestare sunt împrumutate de prin Occident: se folosesc, de exemplu, atunci când unii contribuabili sunt nemulţumiţi de cuantumul taxelor pe care le au de plătit. Administraţiile financiare din unele ţări şi-au luat ca măsură de "protecţie" interzicerea acceptării monedelor într-un cuantum prea mare.