Prin urmare, este mult mai probabil ca explicația mai prozaică - aceea că virusul a sosit mai târziu în regiune, permițându-le țărilor să învețe din greșelile Italiei și să instituie carantina când existau doar câteva cazuri - a contribuit cel mai mult la modalitatea (relativ de) succes prin care virusul a fost îngrădit.
Însă acest succes relativ a alimentat ideea (cel puțin în cercurile mai înclinate spre teorii ale conspirației și mai puțin educate) că pericolul reprezentat de Covid-19 a fost exagerat încă de la bun început și că nici nu a existat necesitatea carantinei.
În consecință, toate restricțiile asupra liberei circulații a indivizilor, comerțului și vieții publice în general ar trebui ridicate imediat.
Cel mai gălăgios partizan pe plan global al teoriei pe care am putea s-o numim „Nu s-a dovedit a fi așa rău cum susțineau unii” este președintele american Donald Trump, care în weekend a fost criticat de Jay Inslee, guvernatorul statului Washington, pentru susținerea protestelor împotriva izolării la domiciliu, el afirmând că un asemenea mesaj din partea președintelui este „periculos”.
În Europa în curs de dezvoltare, principalul adept al teoriei este straniul președinte al Belarusului, Alexander Lukașenko.
Pe 13 aprilie, Lukașenko susținea că nimeni din țara sa n-a murit și nici nu va muri din cauza bolii. „Nimeni nu va muri de coronavirus în țara noastră. Anunț public acest lucru. E convingerea mea deplină”, a declarat el.
Recomandările noastre
