"Constatările noastre sunt că asistăm la un exces de studii de fezabilitate. De multe ori, acest exces ar fi bun dacă s-ar concretiza în proiecte aprobate. Din păcate, multe dintre studiile de fezabilitate nu se transformă în proiecte. Aici au o vină, după părerea mea, şi cei din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, care ar trebui să aibă permanent discuţii cu ordonatorii principali de credite de la unităţile administrativ-teritoriale, să le explice că aceste studii de fezabilitate trebuie cântărite cu grijă atunci când se ia decizia elaborării lor", a declarat Văcăroiu, la Parlament, după prezentarea proiectului de buget al Curţii de Conturi pe anul 2016, în faţa Comisiilor reunite de buget-finanţe. 

El a precizat că, din totalul de 2.681 de unităţi administrativ-teritoriale din ţară, Curtea de Conturi a controlat aproximativ 1.000, suma investită pentru aceste studii fiind de 30 de milioane de euro. 

"Studiile de fezabilitate se aprobă prin hotărârea Consiliilor Locale, deci practic sunt legale, dar faptul că nu se pun în practică… şi înseamnă numai din eşantionul nostru peste 30 de milioane de euro. Este o sumă enorm de mare. Este vorba de un eşantion de vreo mie de entităţi, deci comune, oraşe, municipii, din ţară, din totalul de 2.681. Îşi aleg trei – patru teme, se ia decizia prin hotărârea Consiliului Local să se elaboreze studii de fezabilitate, se ia contact ori direct, şi ar trebui prin licitaţie, cu firmele care elaborează aceste studii de fezabilitate, se fac contracte, se plătesc, după care ele nu ajung să meargă mai departe. Deci este o pierdere netă pentru bugetul entităţii", a explicat Văcăroiu.