Mașinile se vând ca pâinea caldă, dar costul creditului crește cu 30% prețul de vânzare. Exemplu: la un credit de 48.000 de lei, pe cinci ani, se plătesc dobânzi și comisioane de circa 16.000 de lei, la una dintre cele mai mari bănci locale. Banca vinde aceste împrumuturi la o dobândă anuală efectivă de 12% pe an.

Pe piață există însă un credit asemănănător „Primei case”,  la un cost de trei ori mai mic. „Prima mașină”. Lansat cu ceva timp în urmă, este un credit cu garanție de stat. Dobânzile sunt formate din Robor la 3/6 luni, plus o marjă de maxim 3 puncte, ceea ce înseamnă, în prezent, o dobândă de circa 4,6%.

Statul garantează 50% din credit ceea ce înseamnă că, dacă împrumutul nu e rambursat, Finanțele despăgubesc banca pentru jumătate din împrumut. Urmează vânzarea mașinii, statul împarte banii cu banca și apoi pornesc pe căi separate. Fiecare va încerca să mai recupereze ce mai are de recuperat de la client.

Cum era de așteptat, băncile nu au încurajat acest credit. Făcând o socoteală simplă și-au dat seama că, și dacă statul le despăgubește cu 50%, și primesc încă 50% din banii pe care îi iau pe mașină, tot au șanse slabe să își vadă împrumutul, integral, înapoi. Mașina este un bun care se depreciază rapid, așa că, după un an doi de rulaj se va vinde la circa 70 – 80% din preț. Prin urmare, banca va trebui să urmărească în continuare clientul pentru a recupera 10 – 15% din credit. În plus, cine este clientul stas pentru acest produs, respectiv unul care să nu mai fi avut nicio mașină până în prezent? Desigur, tânărul de 18  -23 de ani care, adică cea mai vulnerabilă clasă de client.  

Așa că, deși mai mult de zece bănci s-au angajat că vor lansa produsul, din câte știu doar două îl au acum în portofoliu: Alpha și CEC. Și, deși este poate cel mai avantajos credit de pe piață, pentru client (dacă ne uităm la cost și îl raportăm la dobânzile altor credite cărora băncile le asociază un risc similar) s-au acordat doar câteva împrumuturi, pentru că aproape nimeni nu a aflat despre ofertă. Singura deosebire față de acum două trei luni când am mai scris despre „Prima mașină” este că, atât în cazul Alpha, cât și la CEC, produsul este vizibil pe site.

Cam astea sunt motivele pentru care unul dintre cele mai bune credite de la noi nu se vinde. Românii care caută însă un cost redus pentru prima mașină, e bine să nu uite că există și această ofertă. Și, chiar dacă este un credit riscant la cost mic, cu o analiză bună a clientului, cred că băncile se pot feri de un număr mare de neperformante. Ar putea face trecerea de la câștiguri mari, generate de marje imense de dobândă, la marje ceva mai mici, provenite de la credite cu risc mai mic de neperformanță.

Cine are dreptate în privința supraaccizei la benzină

Una dintre măsurile care nu va mai fi aplicată de anul viitor, așa cum prevedea inițial Codul fiscal, este eliminarea taxei de 7 eurocenți din prețul combustibililor.

Ce zice Guvernul, prin ministrul de Finanțe? Potrivit calculelor oficiale, taxa ar aduce circa 2,7 de lei la buget?

Ce spun marii transportatori? Că, de când a fost introdusă, tiriștii au început să alimenteze în afară, iar în prezent 18% din consumul de motorină s-a mutat peste hotare. Or, era suficientă o scădere de consum cu 13%, ca statul să nu mai câștige nimic din introducerea supraaccizei. Este drept, situația nu e valabilă și pentru benzină.

Micul consumator, obligat să alimenteze în țară pentru că nu are acces la vreo alternativă (cum au, de exemplu, tiriștii, care străbat întreaga Europă) a menținut aproape la același nivel consumul de benzină, deși, probabil, a existat și aici o scădere marginală, din cauza creșterii de preț.

În esență, ceea ce spun transportatorii, este că Guvernul nu poate avea atâția bani în plus din supraacciză, în condițiile acestei scăderi de consum.

De altfel, oficial, statul a consemnat, în raportul anual privind execuția bugetară, o scădere cu aproape 5% a consumului de combustibili în anul introducerii supraaccizei, cumulat, în cazul benzinei și motorinei.

Guvernul preferă însă doar un calcul matematic, respectiv cât reprezintă 7 eurocenți din consumul total actual de combustibili, fără a se gândi ce perspective de creștere a vânzărilor creează eliminarea supraaccizei.

Mai mult, același Guvern anticipează, în contextul scăderii TVA, de anul viitor, o creștere substanțială a vânzărilor dintr-o diminuare cu circa 3,5% a prețurilor. În schimb nu întrevede potențialul de creștere a vânzărilor pe combustibili dintr-o ieftinire de peste 10  -12%.