Germanii de rând o duc tot mai rău ca urmare a creșterii prețurilor la alimente și la utilități. Unul dintre trei germani susține că nu are bani să trăiască de la o lună la alta, deși lucrează la fel de mult ca înainte de criză.
Un sondaj de opinie comandat de PostBank arată că situația din Germania devine alarmantă, din punct de vedere social.
Tot mai mulți germani susțin că nu le mai ajung bani ca să cumpere hrană, să achite facturile la utilități și să își cumpere strictul necesar.
”Deși rata inflației a scăzut ușor în ultimele luni, aceasta se află încă la un nivel ridicat. Mai presus de toate, creșterea prețurilor la alimente pune sub presiune bugetul consumatorilor", explică Dr. Ulrich Stephan de la Postbank.
Angajații cu un venit net lunar pe gospodărie mai mic de 2.500 de euro sunt cei mai afectați. Aproape unul din doi salariați, aflați în această situație (43%) nu reușește să se descurce cu banii de la o lună la alta. În rândul respondenților cu venituri mai mari, în schimb, doar unul din cinci a declarat că simte o presiune financiarăp.
”Inflația nu este doar o problemă economică, ci și una socială. Cei cu cele mai mici venituri sunt cei mai afectați de creșterea prețurilor. În acest sens, poate avea sens și creșterea salariilor, în special pentru aceste grupuri. Cu toate acestea, trebuie avut grijă să ne asigurăm că cererea macroeconomică nu este alimentată și mai mult de creșterea salariilor. Pentru că aceasta duce, la rândul ei, la creșterea prețurilor”, a mai precizat Ulrich Stephan.
Oamenii vor salarii mai mari
Sondajul de opinie a mai relevat faptul că unul din doi angajați se așteaptă la o mărire salarială pentru a putea face față cheltuililor cotidiene, legate de hrană și plata utilităților.
La polul opus, unul din trei angajați (37%) crede că salariul lui nu va fi majorat în acest an, și nici în perioada care urmează.
Nici prima de compensație a inflației alocată de Guvernul Federal pentru persoanele cu venituri mici nu rezolvă problema germanilor de rând, care au venituri mici. Acest bonus de până la 3.000 de euro poate fi plătit de angajatori până la sfârșitul anului 2024, fără plata unor impozite și a unor contribuții sociale, după care aceste cheltuieli sunt deduse din impozitele datorate statului.
Aproape 50 la sută dintre angajații al căror venit net lunar al gospodăriei este de 2.500 de euro sau mai mult au primit deja prima de inflație sau se așteaptă să o primească.
În schimb, dintre lucrătorii cu mai puțin de 2.500 de euro pe lună, doar 35% au primit prima sau speră să o primească.
”Prima de inflație este cu siguranță o cale de mijloc între compensarea creșterii prețurilor și evitarea unei spirale a prețurilor salariale. Cu toate acestea, prețurile vor scădea cu greu în viitor, ci doar vor crește mai puțin puternic. În acest sens, prima are un efect punctual, dar nu îi ajută pe cei mai săraci în anii următori. O ajustare permanentă la inflație ar fi cu siguranță o măsură mai potrivită în acest caz”, a mai spus Ulrich Stephan, pentru Postbank.