Un nou studiu, publicat astăzi de Comisia Europeană, analizează situaţia alfabetizării şi a măsurilor luate de autorităţi pentru îmbunătăţirea acesteia, în 31 de state europene.
Deşi cele mai multe ţări au făcut progrese în elaborarea unor politici pentru alfabetizare, autorităţile ar trebui să se concentreze mai mult pe grupurile cu gradul cel mai ridicat de risc, cum sunt băieţii, copiii din gospodării dezavantajate sau din familii de imigranţi. Miniştrii educaţiei din UE şi-au propus să reducă procentajul persoanelor cu competenţe scăzute de citire de la 20 % la mai puţin de 15 %, până în 2020. Numai Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda şi Polonia au atins deja acest obiectiv. Dezavantaje în viaţă Comisarul european pentru educaţie, Androulla Vassiliou, a declarat că este "total inacceptabil" faptul că atât de mulţi tineri nu au competenţe de bază, de citire şi scriere, în Europa. Ei riscă excluziunea socială, le este mai greu să-şi găsească un loc de muncă şi au un stndard de viaţă mai scăzut. "Am remarcat unele progrese în ultimul deceniu, dar nu este de ajuns. Alfabetizarea reprezintă baza oricărei învăţări - de aceea am lansat recent o campanie destinată tuturor vârstelor şi în mod special celor din medii defavorizate, precum copiii romi”, a explicat oficialul european. Studiul a vizat patru subiecte-cheie: metodele de predare, abordarea dificultăţilor de citire, educaţia profesorilor şi promovarea citirii în afara şcolii. Doar şapte ţări (Danemarca, Finlanda, Islanda, Malta, Norvegia, Suedia şi Marea Britanie) asigură specialişti în lectură în şcoli, în sprijinul profesorilor şi elevilor.
Recomandările noastre
