Universităţile autohtone au înţeles că au trecut vremurile în care înmatriculau pe bandă rulantă absolvenţi români de liceu, aşa că racolează din străinătate.

În urmă cu câteva zile, Alexandru Ghiţă, preşedintele grupului Educativa (care dezvoltă proiecte educaţionale), a participat la târgurile educaţionale din Uzbekistan şi Georgia, unde a căutat studenţi pentru Universitatea Româno-Americană. S-a întors cu câteva sute de contacte, ale unor tineri care, deşi nu ştiau multe despre România, îşi doreau să înveţe într-o ţară europeană, la preţuri mici- 2.000 de euro pe an, în cazul Universităţii Româno-Americane.

Surse de studenţi “Intrarea pe pieţele non- europene e o oportunitate acum, care nu va ţine decât câţiva ani", spune Ghiţă, precizând că, la ora actuală, Orientul Mijlociu, Asia Centrală şi Africa de Nord sunt cele mai bune surse de studenţi pentru instituţiile ce vor să-şi dezvolte latura internaţională.

"Tinerilor din Orientul Mijlociu le lipsesc opţiunile educaţionale în ţările lor, iar cei din Asia Centrală au acces la resurse financiare datorită petrolului şi gazelor. Cu cei din Africa de Nord şi cea Subsahariană e mai greu, pentru că riscul de imigraţie e foarte mare şi nu poţi şti exact cine vrea să fie student pe bune, cine nu", explică el. “Study in Romania"

Alexandru Ghiţă spune că cea mai eficientă formă de promovare pentru România ar fi un demers de grup, în care să fie incluse principalele 10-15 universităţi din ţară, cu toate profilurile, de la medicină, la cel tehnic. “Programe de tipul «Study in Germany» (Studiază în Germania" există aproape în toate ţările, inclusive în cele balcanice, şi sunt susţinute de guverne. Într-adevăr, pentru un astfel de demers, e nevoie de alocarea de resurse, de profesori care să predea într-o limbă străină, eventual de profesori străini aduşi în România, de bugete de promovare, etc". "Ne caută ei pe noi"

În universităţile româneşti de stat, promovarea activă în străinătate este încă în stadiu de dorinţă. “Ne caută străinii pe noi", spune profesorul Ioan Lascăr, prorector al Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti, instituţie aflată în topul opţiunilor străinilor, chiar şi fără mari eforturi de promovare.

Cele mai recente solicitări au venit din partea indienilor, precizează profesorul Lascăr. În toamnă, instituţia va avea 1.400 de locuri pentru străini, cu 200 mai mult decât în anii precedenţi. “Studenţii străini sunt foarte importanţi pentru o universitate, atât financiar, cât şi ca beneficiu de imagine. E foarte important ca universităţile să fie receptate la nivel global, iar universitatea noastră poate aspira la un loc în topurile internaţionale", spune Lascăr. Tineri din Vietnam la UBB

Universitatea “Babeş Bolyai" a făcut paşi importanţi în promovarea peste hotare şi are în jur de o mie de străini veniţi pentru programe complete de licenţă şi alţii 500- prin programe precum Erasmus ori Socrates. "Fiind universitate multiculturală, oferim studii complete în română, germană, maghiară, iar majoritatea studenţilor străini care vin pentru cicluri de licenţă ori masterat sunt din Republica Moldova, Ungaria, Austria şi Germania", precizează prorectorul UBB Toader Nicoară.

"Raportul cost-calitate e unul bun"

România o opţiune excelentă pentru tinerii ce provin din ţări balcanice care nu fac parte din UE, mai spune prorectorul. “Raportul cost-calitate e unul bun. E mai ieftin să înveţe aici, iar calitatea e comparabilă cu universităţile de renume". În ultimul timp, solicitări considerabile au venit din partea absolvenţilor turci de liceu, dar şi a ţărilor francofone din Africa de Nord.

Mai mult, universitatea se află în discuţii pentru încheierea unui parteneriat cu Vietnam, unde, spune Toader Nicoară, există multă populaţie tânără dornică să studieze în străinătate. Importanţa internaţionalizării

Ce alte beneficii decât cele financiare şi de imagine aduce deschiderea universităţilor către piaţa străină? "Internaţionalizarea este extrem de relevantă prin perspectiva culturală adusă de studenţii străini. Aceasta îmbogăţeşte mediul în care se desfăşoară actul educaţional", spune Alexandru Ghiţă, preşedintele Educativa.

"O universitate modernă se axează pe patru componente: predare, cercetare, cultură antreprenorială şi internaţionalizare. Tradiţional, universităţile româneşti s-au axat doar pe primele două", mai spune Alexandru Ghiţă Studenţii străini, în cifre

Conform datelor Ministerului Educaţiei, anual, în România vin în jur de 7.700 de studenţi străini. Fenomenul este în creştere lentă, dacă ne gândim că în 2005 universităţile înmatriculau anual 5.000 de străini. Cele mai căutate specializări sunt: Medicină- 5.500 de locuri (plus 100 la Medicină veterinară), urmată de Ştiinţe inginereşti- 600 de locuri, Ştiinţe economice-450, Ştiinţe sociale şi politice- 120.

Cifrele sunt valabile exclusiv pentru universităţile de stat.