Slovacia și Polonia susțin sancțiuni și mai dure împotriva Rusiei, conform declarațiilor formulate de premierul slovac Eduard Heger, aflat la castelul Stara Lubovna împreună cu omologul său din Polonia, Mateusz Morawiecki. Dat fiind faptul că Ungaria nu dorește să aplice sancțiuni împotriva Rusiei, pare că Grupul de la Vișegrad stă să se clatine, la fel ca unitatea UE.

Cei doi oficiali de rang înalt s-au întâlnit în cadrul unei sesiuni comune a cabinetelor prim-ministeriale, organizată în Slovacia, la castelul Stara Lubovna, situat în nord-estul țării.

Slovacia, dezamăgită de politicile Ungariei

În contextul unei discuții cu privire la intensificarea măsurilor punitive la adresa Federației Ruse care masacrează populația civilă din Ucraina, premierul Slovaciei, Eduard Heger, abordează și problematica ungară.

Astfel, Heger se arată dezamăgit de politica statului ungar referitoare la refuzul de a trimite arme Ucrainei, alături de nepermiterea trecerii transporturilor militare prin teritoriile sale.

Mai mult, atât Heger cât și Morawieck și-au exprimat dezacordul cu privire la nesupunerea acestui stat față de dispozițiile Uniunii Europene. Germania, care a protestat cu privire la impunerea sancțiunilor economice împotriva companiilor rusești este și ea blamată de cei doi oficiali ai statelor din Grupul de la Visegrad.

Premierul polonez cere înăsprirea sancțiunilor care vizează Rusia

Pe de altă parte, premierul polonez Mateusz Morawieck face presiuni pentru o înăsprire a sancţiunilor UE care vizează Rusia, apreciind că măsurile adoptate până acum nu sunt nici pe departe suficiente.

Morawieck s-a întâlnit cu preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, la Varşovia, la un centru de primire a refugiaţilor de război din Ucraina.

Premierul polonez a remarcat că rata de schimb a rublei a revenit la nivelul de dinaintea invaziei ruse din Ucraina, semn că Moscova reuşeşte să evite sancţiunile.

„Aceasta înseamnă că toate măsurile economice – microeconomice, macroeconomice, financiare, bugetare şi monetare – nu au funcţionat aşa cum şi-ar fi dorit-o unii politicieni”, a apreciat Morawieck, care a atras atenţia că oficiali din unele ţări ale UE vorbesc ca şi cum relaţiile cu Rusia ar putea reveni la situaţia de dinainte de război.

Războiul din Ucraina: „Nu va exista o întoarcere la normalitate”

Morawieck a insistat că „nu va exista o întoarcere la normalitate” atâta vreme cât suveranitatea Ucrainei este ameninţată şi a făcut apel la „sancţiuni reale” împotriva Rusiei.

În opinia lui Morawieck, preşedintele rus Vladimir Putin „a dat foc întregii Ucraine, iar Europa încă se mai întreabă dacă este suficient un extinctor”. Însă „dacă Europa dă dovadă de slăbiciune va fi umilită şi va rămâne fără apărare”, a avertizat şeful executivului de la Varşovia, citat de EFE.

Ungurii fac jocul lui Vladimir Putin

În urma discuțiilor avute cu omologul său din Turcia, Peter Szijjarto, ministrul de Externe al Ungariei, transmitea că țara sa nu a întâmpinat întârzieri ale transporturilor de gaze provenite din Rusia.

Mai mult, oficialul declara că Ungaria „nu susține propunerile de sancțiuni energetice împotriva Rusiei” și că această decizie a statului se aplică și în ceea ce privește energia nucleară, cu accent pus pe furnizarea de către Rusia a combustibilului necesar funcționării centralei nucleare din Paks, Ungaria.

De altfel, Viktor Orban, premierul ungar, considerat un apropiat al lui Vladimir Putin, l-a declarat pe Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, drept unul dintre adversarii săi, alături de oficialii Uniunii Europene de la Bruxelles.

„Ungaria va continua să îşi asigure aprovizionarea cu energie în viitor, astfel că nu va vota nicio propunere care se referă la sancţionarea furnizării petrolului sau a gazelor naturale”, a declarat, la Luxemburg, Péter Szijjártó.

Oficialul de la Budapesta, Viktor Orban, a precizat că țara sa nu este dispusă la niciun compromis cu privire la aprovizionarea cu energie. Ungaria a fost singurul stat al Uniunii Europene care a acceptat să încheie un contract pe termen lung cu Gazprom, pentru livrarea de gaze. A fost o altă cerere făcută de Moscova, înainte de începerea războiului, care a fost respinsă de celelalte state europene.