Comisia Europeană a decis să dea în judecată Ungaria la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din cauza Legii suveranității adoptate de guvernul condus de premierul Viktor Orban. Această lege, promovată sub pretextul protejării identității naționale, este văzută de Bruxelles și de numeroși critici ca o măsură care încalcă principiile statului de drept și limitează influența opoziției politice din Ungaria.
Conținutul Legii suveranității adoptate de Ungaria
Adoptată la sfârșitul anului trecut, legea prevede crearea unui "birou independent de protecție a suveranității", cu rolul de a investiga orice activitate care ar putea pune în pericol suveranitatea națională a Ungariei.
Printre activitățile vizate se numără finanțările externe pentru partidele politice sau organizații nonguvernamentale și presupusele "interferențe străine" în procesul electoral. De asemenea, legea prevede sancțiuni dure, inclusiv pedepse cu închisoarea.
Comisia Europeană a inițiat acest demers în fața CJUE, deoarece consideră că această lege contravine normelor Uniunii Europene, deoarece ar putea limita libertățile fundamentale și ar pune obstacole în calea unei competiții politice corecte. Criticii legii, inclusiv numeroase ONG-uri, o văd ca un instrument pentru a reduce finanțarea opoziției și pentru a slăbi instituțiile democratice din Ungaria.
Tensiuni între Bruxelles și Budapesta
Viktor Orban a fost frecvent acuzat de Bruxelles că subminează statul de drept prin măsuri ce limitează libertatea de exprimare, controlul asupra justiției și presiunea asupra presei independente. De asemenea, Orban a respins migrația ilegală și a susținut inițiative controversate, precum măsuri împotriva comunității LGBT.
Aceste măsuri au stârnit reacții nu doar din partea Comisiei Europene, ci și a Statelor Unite, care au criticat legislația ca fiind "incompatibilă cu valorile democratice și cu statul de drept". În replică, guvernul ungar acuză Bruxellesul și organizațiile internaționale, în special pe cele finanțate de George Soros, de amestec în politica internă a țării.
Conflictul dintre Comisie și Ungaria asupra PNRR
Ca urmare a acestor tensiuni, Comisia Europeană a blocat accesul Ungariei la fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 5,8 miliarde de euro. În plus, Bruxellesul a activat mecanismul de condiționalitate, suspendând 22 de miliarde de euro din fondurile de coeziune destinate Ungariei, din cauza preocupărilor legate de respectarea statului de drept.
Comisia Europeană. Sursa foto: Dimitris Vetsikas/ Pixabay
Deși Ungaria a primit o parte din aceste fonduri la sfârșitul anului trecut, conflictul cu Uniunea Europeană rămâne intens. Pe lângă refuzul de a se conforma cerințelor Comisiei, Ungaria a amenințat la un moment dat să blocheze ajutorul financiar european destinat Ucrainei, exacerbând și mai mult relațiile tensionate dintre Budapesta și Bruxelles.
Acțiunea legală a Comisiei Europene marchează un nou episod în conflictul cu guvernul naționalist al lui Viktor Orban, iar rezultatul procesului de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene va avea implicații majore pentru relația Ungariei cu Uniunea Europeană.