Undele radio - astronomii nu înțeleg ce le cauzează

Undele radio, un mister cosmic

Prima astfel de undă radio a fost detectată în 2007. De atunci, alte câteva sute au fost detectate în diferite colțuri ale universului.

Fiecare undă poate produce, într-o zecime de o secundă, o cantitate de energie echivalentă cu cea pe care o generează Soarele nostru într-un an.

Iar astronomii nu înțeleg ce le cauzează. Ar putea să provină din găurile negre din centrul galaxiilor, stelele neutronice și quasari. Nu este cunoscut dacă provin de la o civilizație avansată care este în căutarea de noi forme de viață inteligentă și emite semnale aidoma civilizației umane terestre.

Astronomii caută indicii despre proveniența undelor radio

Timp de două luni, au fost detectate 35 de unde radio dintr-o singură sursă, care durează câteva milisecunde înainte de a dispărea, ceea ce le face dificil de observat. Însă astronomii au reușit să descopere proveniența a câtorva semnale repetitive din galaxii distante, precum în cazul lui FRB 20220912A.

Unii astronomi speculează că semnalele radio misterioase ar proveni de fapt de la magnetari, adică nucleele-magnet ale unor stele moarte, precum piticele albe sau piticele maronii. Alții sugerează că ar proveni de la coliziunea unor stele neutronice sau a unor pitice albe, scrie CNN.

Ce este FRB?

În urmă cu aproximativ 30.000 de ani, o stea muribundă aflată de cealaltă parte a discului Căii Lactee a declanșat alarma la observatoarele radioastronomice de pe glob după ce a emis un amestec puternic de raze-X şi unde radio, care la data de 28 aprilie 2020 a trecut peste Pământ.

După detectarea semnalului, în jumătate de secundă steaua a dispărut. Astronomii însă şi-au dat seama că au surprins ceva deosebit: prima „emisie radio rapidă” (fast radio burst – FRB) ce provine de la o stea cunoscută din Calea Lactee, conform unui studiu publicat pe 27 iulie în revista The Astrophysical Journal Letters, scrie digi24.ro.

Fenomenul FRB este însă diferit. Observaţiile făcute cu ajutorul radiotelescoapelor sugerează că provine de la o stea neutronică cunoscută. Stele neutronice sunt nuclee stelare extrem de dense, care se rotesc cu rapiditate în jurul propriilor axe. Materia din care sunt alcătuite nu este formată din atomi, ci doar din neutroni. O astfel de stea are o masă extrem de mare dar este foarte mică ca dimensiune – având masa Soarelui la o dimensiune nu mai mare decât a unui oraş. O linguriţă de materie de pe o stea neutronică ajunge să cântărească mai mult decât muntele Everest, potrivit Live Science.