Cluj, București. România continuă să se confrunte cu o diviziune economică profundă, în care o parte a țării se apropie de standardele occidentale, în timp ce alte regiuni rămân blocate în trecut, într-o stare economică asemănătoare cu cea din anii '80.
Disparitățile sunt evidențiate într-un studiu recent realizat de echipa de cercetători ai proiectului Romanian Economic Monitor, coordonată de vicerectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, Levente Szasz. Studiul, care analizează evoluția salariilor în cele 41 de județe ale României, scoate la iveală o realitate dură, care provoacă îngrijorări legate de viitorul economic al țării.
Disparitățile economice sunt în creștere
Potrivit studiului, veniturile românilor au crescut semnificativ în ultimul deceniu, aproape triplându-se, însă această creștere nu a fost uniformă. Puterea de cumpărare a românilor cu salarii medii aproape s-a dublat, dar nu toate zonele au beneficiat de aceste îmbunătățiri.
Din cele 41 de județe ale României, doar șase au salarii peste media națională, acestea fiind București, Cluj, Ilfov, Timiș, Sibiu și Argeș. În restul județelor, 36 la număr, salariile rămân sub media națională, reflectând o distribuție inegală a prosperității economice, conform Adevărul.
Levente Szasz explică faptul că această situație nu este o surpriză, având în vedere concentrarea investițiilor și a dezvoltării economice în câteva centre urbane mari.
„Unde s-au făcut cele mai multe investiții în mediul privat, acolo vedem și cele mai mari creșteri economice. Companiile din sectorul IT, dezvoltarea tehnologică, companiile de servicii medicale – toate acestea generează valoare adăugată ridicată și se concentrează în câteva poluri de creștere economică”, spune Szasz.
Factori istorici și accesul inegal la servicii publice
Un alt factor major care contribuie la aceste disparități economice este, conform economistului șef al BCR, Ciprian Dascălu, accesul inegal la servicii publice și infrastructură.
În București, de exemplu, PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare a fost în 2021 de aproape dublu față de media Uniunii Europene, în timp ce în alte regiuni ale țării, cum ar fi Craiova, Iași sau Galați, aceste valori sunt mult mai scăzute.
„Diferențele, în mare parte, sunt istorice, dar problema este că s-au adâncit în timp. În plus, accesul și calitatea serviciilor publice joacă un rol esențial în adâncirea acestor discrepanțe”, explică Dascălu.
Infrastructura – cheia dezvoltării economice
Unul dintre cei mai importanți factori care determină nivelul de dezvoltare economică al unei regiuni este infrastructura. Levente Szasz subliniază că dezvoltarea infrastructurii este esențială pentru atragerea investitorilor, dar nu suficientă. O forță de muncă bine calificată este de asemenea crucială, iar universitățile din centrele urbane mari, precum București, Cluj și Iași, joacă un rol important în atragerea multinaționalelor care caută angajați bine pregătiți.
Angajați. Sursa foto: Pixabay
„Infrastructura și resursa umană calificată sunt elementele cheie care influențează deciziile de investiție ale companiilor. Universitățile, contextul tehnologic și nivelul de inovare și antreprenoriat dintr-o regiune determină potențialul de creștere economică”, adaugă Szasz.
Dezvoltarea infrastructurii este însă un proces complex și de lungă durată. „Construirea de autostrăzi și îmbunătățirea conexiunilor feroviare sau portuare sunt pași importanți, dar trebuie însoțiți de investiții în educație, tehnologie și servicii publice eficiente pentru a crea un mediu propice investițiilor și dezvoltării economice”, explică Szasz.
Rolul autorităților în a diminua disparitățile economice
Responsabilitatea principală pentru reducerea acestor disparități revine autorităților guvernamentale și locale. Szasz susține că guvernul trebuie să ofere un cadru legislativ și economic favorabil investițiilor, mai ales în regiunile mai puțin dezvoltate, fără a neglija însă zonele deja prospere.
„Este nevoie de investiții în infrastructură, educație, tehnologie și servicii publice eficiente. Autoritățile trebuie să sprijine antreprenoriatul local și să asigure un mediu de afaceri competitiv în toate regiunile țării”, subliniază economistul.
Disparitățile economice între județe
Un exemplu concret al discrepanțelor economice dintre județele României este diferența uriașă dintre salariul mediu net din București și cel din județe precum Teleorman sau Vaslui. Conform ultimelor date, salariul mediu net în București este cu 80% mai mare decât cel din Teleorman, iar această diferență nu pare să se reducă semnificativ în viitorul apropiat.
„Deși diferența s-a redus ușor în ultimii 10 ani, de la 95% în 2014 la 80% în prezent, ritmul de convergență este extrem de lent”, explică Szasz.
Această situație perpetuează o realitate dureroasă pentru mulți români: cei care trăiesc în județele mai puțin dezvoltate au acces limitat la oportunitățile economice și sociale disponibile în orașele mari.
„Dacă nu se iau măsuri urgente pentru a accelera acest proces de convergență, ne vom confrunta cu două Românii distincte, una prosperă și alta blocată într-o stare de subdezvoltare”, avertizează Szasz.
Semne de schimbare
Cu toate acestea, există și semne pozitive, deși încă timide, de schimbare. Proiectele de infrastructură, precum autostrăzile, care încep să acopere fiecare regiune majoră a României, sunt un pas în direcția corectă. „Aceste proiecte ar putea contribui la reducerea discrepanțelor economice, dar trebuie însoțite de alte măsuri, cum ar fi dezvoltarea resursei umane și promovarea inovației tehnologice”, subliniază Szasz.
Deși semnele de progres sunt evidente, Szasz este precaut în privința așteptărilor pe termen scurt și mediu.
„Este puțin probabil ca disparitățile economice să se diminueze drastic în următorii ani, dar dacă se menține acest ritm de dezvoltare a infrastructurii și se investește în resursele umane, există speranțe pentru o convergență economică mai rapidă pe termen lung”, concluzionează el.
Proiectul Romanian Economic Monitor, inițiat de profesorii și cercetătorii de la Universitatea Babeș-Bolyai, a atras atenția internațională încă din 2020. În timpul pandemiei de COVID-19, echipa de cercetători a creat o platformă denumită „COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor (RoEIM)”, care monitoriza impactul economic al pandemiei în România. Predicțiile lor precise au fost remarcate de mass-media internațională, inclusiv de BBC, care a folosit datele și hărțile create de aceștia, în propriile analize.