Colaborarea pictorului Mihai Olteanu cu Securitatea a ieşit la iveală după ce conducerea Societăţii Timişoara a solicitat Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), în anul 2006, să verifice 30 dintre membri săi fondatori şi 11 membri ai conducerii executive. „Fostul informator Mihai Olteanu, retras din societate, îl avea ca ofiţer de legătură pe colonelul Ion Indrei, ofiţer la Securitatea Timiş şi semna notele informative cu pseudonimele Maxim şi Maxim- Jean”, a mai spus Florian Mihalcea.

Pictorul Olteanu a citit, în 11 martie 1990, Proclamatia de la Timişoara la postul de Radio Europa Liberă, iar ulterior a plecat de la Timişoara către Bucureşti, pe jos, ca să adune semnături de susţinere a Proclamaţiei. Deşi este considerat unul dintre membri fondatori ai Societăţii Timişoara, Olteanu s-a retras de mai mulţi ani de la activităţile societăţii, fără să prezinte un motiv oficial. Astfel, retragerea calităţii de membru a organizaţiei, anunţată azi, este una formală.

Mona Muscă, printre cei cărora li s-a retras calitatea de membru

La alte 11 persoane CNSAS a identificat că acestea au fost urmărite de fosta Securitate şi aveau dosare de urmărire informativă- DUI. Printre cele mai cunoscute se numără secretarul de stat din Ministerul Apărării, Viorel Oancea, apoi Claudiu Iordache, primul preşedinte al Societăţii Timişoara şi scriitoarea Alexandra Indrieş.

De la înfiinţarea sa, în urmă cu 19 ani, Societatea Timişoara a retras calitatea de membru şi, respectiv, membru de onoare lui Doru Braia şi Mona Muscă, după ce aceştia au fost dovediţi ca foşti colaboratori ai Securităţii. Alte persoane, nenominalizate, care au fost informatori ai Securităţii în timpul regimului comunist, s-au retras, de-a lungul timpului, din Societatea Timişoara, pierzându-şi astfel calitatatea de membru.

Societatea Timişoara a rămas în conştiinţa publică, mai ales, după ce a lansat la 11 martie 1990, „Proclamaţia de la Timişoara”, considerată drept cel mai important document programatic emis de societatea civilă după Revoluţia din decembrie 1989.