Războiul virtual din jurul WikiLeaks continuă. Grupul de hackeri autointitulat Anonymous a anunţat în urmă cu câteva ore pe contul de Twitter că se pregăteşte să lanseze un atac asupra site-ului Amazon. Fără succes. Ulterior, ei au renunţat la această ţintă şi şi-au reluat atacurile asupra unei ţinte mai vechi, site-ul PayPal. Potrivit De Telegraaf, poliţia olandeză a reţinut deja un tânăr de 16 ani suspectat că ar fi implicat în atacurile asupra Visa şi Mastercard.
Atacurile asupra Amazon şi PayPal au acelaşi motiv, ambele companii au refuzat să lucreze cu WikiLeaks, site-ul care publică de aproape două săptămâni depeşele secrete ale diplomaţiei americane. În vreme ce Amazon a expulzat WikiLeaks de pe serverele sale, PayPal a suspendat contul prin care donatorii puteau trimite bani pentru susţinerea site-ului lui Julian Assange. "Noi luptăm pentru a ţine organizaţia WikiLeaks activă pentru a dezvălui secretele guvernului", declara ieri, unul dintre membrii Anonymous, într-o discuţie purtată online cu EVZ. Ieri, site-urile Visa şi Mastercard au devenit pentru o bună perioadă de timp indisponibile după ce au fost atacate de hackerii Anonymous, care au reclamat faptul că cele două companii au suspendat plăţile făcute de donatorii din întreaga lume către WikiLeaks. Au existat efecte limitate şi asupra serviciilor oferite de Mastercard în România. "Indisponibilitatea serviciilor Matercard din cursul zilei de ieri a avut impact asupra plăţilor online cu cardul din România. Cu toate acestea, situaţia a fost remediată, iar tranzacţiile online cu carduri Mastercard au fost reluate în cursul serii de ieri", a precizat Antonio Eram, CEO Netopia Sistem, companie care deţine mobilPay.ro, singura platformă din Romania care oferă plăţi online prin card bancar şi plăţi prin SMS, citat de Capital.ro. Potrivit publicaţiei olandeze De Telegraaf, poliţia de la Haga a identificat deja un tânăr de 16 ani suspectat că ar fi implicat în atacurile care au vizat Visa şi Mastercard. Tânărul ar fi mărturisit deja, iar poliţia nu exclude să facă alte arestări. Autorităţile au subliniat totuşi că se concentrează asupra oamenilor care coordonează atacurile şi nu asupra celor care îşi pun la dispoziţie computerele pentru aceste acţiuni. Hackeri, activişti cibernetici Atacul de tip DDOS (Distributed Denial of Services) este o acţiune ilegală, ce presupune inundarea unui site cu cereri false de comunicare externă până când acesta este copleşit şi devine indisponibil. Eventualul succes al unui astfel de atac este influenţat de numărul celor care iau parte la atac - cu cât mai mare este numărul, cu atât mai eficient va fi atacul. Atacurile iniţiale ale Anonymous au fost pornite de un număr ceva mai mic de iniţiaţi, între timp însă, mai mulţi utilizatori din întreaga lume s-au alăturat cauzei. Pentru a participa la acţiune, o persoană nu trebuie decât să descarce şi să instaleze un program LOIC (Low Orbit Ion Cannon) - calculatorul va fi mai apoi parte a atacului coordonat. BBC News scrie că programul cu pricina a fost deja descărcat de peste 31.000 de ori, dar citează un specialist care avertizează împotriva instalării acestui program. "Nimeni nu ar trebui să descarce un cod necunoscut în calculator. Vei ceda unui necunoscut controlul asupra computerului tău", a subliniat Carole Thierault, specialist in securitate. Potrivit BBC, numărul celor care au lansat atacul asupra site-ului Visa a fost aproximativ 400. Unul dintre membrii Anonymous aprecia ieri că numărul celor care participă la acţiunile coordonate poate ajunge la câteva mii. Conturile de Twitter şi Facebook ale celor care coordonează acţiunile Anonymous au fost suspendate aseară târziu. Pagina lor web este în prezent indisponibilă. Două noi conturi Twitter prin care hackerii îşi anunţă atacurile sunt în acest moment disponibile - aici şi aici. Anonymous nu este un grup omogen şi nu are un purtător de cuvânt oficial, diverşi membri ai grupului au oferit însă câteva răspunsuri jurnaliştilor, cu privire la scopurile lor. În vreme ce unii membri ai grupului se autointitulează hackeri, alţii îşi spun mai puţin pretenţios, activişti cibernetici. Toţi subliniază însă că au drept scop comun libertatea informaţiei.
Recomandările noastre
