Moartea sau salvarea monedei europene - asta se hotărăşte în aceste zile, la Bruxelles. Liderii avertizează: deciziile se iau acum ori niciodată!
În ceafa Uniunii Europene suflă ameninţător agenţiile de evaluare. În lipsa adoptării unor soluţii decisive la summitul care a început aseară la Bruxelles, tăierile de rating nu ar trebui să mire pe nimeni. 15 state din zona euro au fost plasate deja sub supraveghere. Standard&Poor's merge chiar mai departe şi ameninţă întreaga Uniune cu tăierea ratingului, precum şi câteva bănci importante. Şi cu toate acestea, analiştii financiari chestionaţi de Reuters nu mai au încredere că liderii europeni vor ajunge la un consens privind măsurile care trebuie adoptate pentru a reda încrederea pieţelor în zona euro. "Îşi dau cu toţii seama că prăbuşirea zonei euro ar fi un eveniment apocaliptic. Actualul sistem are defecte, dar alternativa ar fi un salt în necunoscut şi cred că majoritatea consideră că ar fi o treabă foarte încurcată, astfel că lipesc cu bandă adezivă pe ici pe colo ca să ţină lucrurile la un loc", a declarat Dan McLaughlin, analist la Bank of Ireland. Riscul exploziei Europei, la cote maxime Cu doar câteva ore înainte de începerea summitului, Nicolas Sarkozy, preşedintele Franţei, a declarat că riscul "exploziei Europei nu a fost niciodată atât de mare". "Trebuie să decidem imediat. Cu cât amânăm mai mult luarea unei decizii, cu atât va fi mai costisitor. Dacă vineri nu vom ajunge la un acord, nu vom mai avea o nouă şansă", a insistat Sarkozy.
Mai încrezătoare într-un rezultat favorabil s-a arătat cancelarul german Angela Merkel, care a declarat că europenii vor găsi soluţiile potrivite. Cameron, spectator la deciziile luate de alţii Euroscepticii îi cer premierului britanic David Cameron să protejeze interesele Londrei de reglementările europene. Nu puţini sunt şi englezii care sunt deranjaţi de rolul de spectator în care se află ţara. "Germania este liderul de necontestat al Europei. Franţa este cert subordonată Germaniei, iar Marea Britanie nu-mi amintesc să fi avut vreodată mai puţină influenţă", a declarat Charles Grant, director la Centrul pentru Reformă Europeană din Marea Britanie. La o Europă cât mai integrată speră, însă, statele îngenuncheate de criză. Nu există niciun dubiu că în schimbul finanţării, vor adopta măsurile de austeritate. Dar de unde ar putea veni totuşi banii? Potrivit unui diplomat european citat de Bloomberg, liderii din zona euro ar putea aproba furnizarea către FMI a unor împrumuturi bilaterale în valoare de 150 miliarde de euro, prin intermediul băncilor centrale, pentru susţinerea statelor afectate de criza datoriilor. De asemenea, se doreşte obţinerea unui angajament din partea statelor din afara zonei euro pentru alte 50 miliarde de euro, care să fie furnizate tot prin băncile naţionale. Banii ar putea ajuta Italia şi Spania, ţări aflate pe marginea prăpastiei. SPRIJIN BCE a redus dobânda cheie Banca Centrală Europeană a redus dobânda de referinţă de la 1,25% pe an la 1%. De asemenea, BCE a anunţat introducerea unor finanţări pe termen mai lung, de trei ani, pentru bănci şi acceptarea unei game mai largi de garanţii pentru operaţiunile monetare, pentru a reduce tensiunile din piaţa financiară şi pentru a susţine creditarea în zona euro. Decizia BCE nu va determina intrarea de noi capitaluri în România, potrivit lui Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR. REACŢIE "O Uniune Europeană cu două viteze nu e o opţiune" Deciziile luate pentru soluţionarea crizei datoriilor din zona euro sau lipsa acestora afectează puternic statele membre ale Uniunii Europene care nu utilizează moneda unică. De aceea, aceste state nu pot accepta adoptarea unor soluţii care să creeze o Europă cu două viteze. Acest lucru a fost susţinut la reuniunea popularilor europeni, care a avut loc, ieri, la Marsilia, atât de preşedintele României, Traian Băsescu, cât şi de premierul Poloniei, Donald Tusk. "În România, 95% din sectorul bancar e reprezentat de bănci din zona euro. În România, în plină criză, dobânda a crescut de la 5% în iunie la mai mult de 8% din cauza deciziilor din zona euro. În România, suntem dependenţi pentru exporturi de pieţele din Franţa, Germania, Italia, Spania", de aceea "România nu poate accepta o Uniune Europeană cu două categorii de state", a afirmat Băsescu. Deciziile luate trebuie să vizeze toate statele UE "Trebuie luate deciziile pentru toate cele 27 de state, nu doar pentru cele 17 din zona euro", a adăugat şeful statului. Acesta s-a declarat adeptul unei integrări sporite, care garantează bunăstarea tuturor cetăţenilor Uniunii. "Solidaritatea în această perioadă dificilă este adevărata şansă a competivităţii şi a suveranităţii UE, a afirmat Băsescu. Acelaşi lucru a fost susţinut şi de şeful guvernului de la Varşovia. Donald Tusk a declarat că "nu este suficient să tot repetăm că trebuie să rămână unită comunitatea europeană. Trebuie să se ia decizii care să nu excludă pe nimeni şi să nu creeze o Europă cu două viteze. Orice alternativă la actuala Europă cu 27 de membri va fi fatală". Uniunea Europeană are 27 de state membre, "nu 17 sau 17 plus", a adăugat oficialul polonez. Citiţi şi:
- SUMMIT DE CRIZĂ. Merkel: Euro trebuie să-şi recâştige credibilitatea parţial pierdută
- Băncile europene au nevoie de 115 miliarde de euro
- Cine sunt oamenii din spatele negocierilor franco-germane
- Finlanda critică planul franco-german privind împrumuturile în zona euro
Recomandările noastre
