UN SPITAL DE STAT din țara noastră riscă să intre ÎN COLAPS! Directorul a renunțat să semneze contractul cu Casa de asigurări!

Spitalul de Urgență „Elena Beldiman” din Bârlad se află într-o situație financiară foarte grea, în principal din cauza subfinanțării și contractelor păguboase încheiate pentru servicii externalizate (catering, spălătorie și, mai nou, imagistică – CT) , care „înghit” foarte mulți bani. Pentru prima datã în istoria postdecembristã a spitalului, conducerea, managerul Ștefan Constantinciu, a refuzat semnarea contractului cu CJAS Vaslui, din cauza subfinanțării și a datoriilor mari către furnizori. Spitalul bârlădean va fi chemat la mediere la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, la Bucuresti, unde managerul va trebui să aducă argumente solide pentru refuzul său.

Lipsa finanțării, contractele păguboase încheiate de fostul manager Viorel Petcu, la externalizarea serviciilor (bucătărie, spălătorie și, mai nou, imagistică – CT), cu prețuri „ferme” până în 2016, foarte greu de suportat de către spital, întârzierile la plată la furnizorii de medicamente și materiale sanitare, au adus spitalul în colaps financiar, scrie vrn.ro. Actualul manager, Ștefan Constantinciu, a refuzat de să semneze contractul pentru furnizarea de servicii cu CJAS Vaslui. Întâlnirea cu reprezentanții CJAS s-a soldat cu un eșec, managerul Ștefan Constantinciu și directorul medical Gabriela Danis refuzând să accepte conditiile impuse și semnând doar un nou act adițional aferent lunii iunie, la nivelul bugetului primit în 2013.

Din luna iulie, spitalul nu mai are contract cu CJAS Vaslui pe motiv că „bugetul actual este de 3,6 milioane lei/lună, în condițiile în care, numai pentru salariile angajaților, este nevoie de aproape 3 milioane de lei/lună. Diferența ar trebui să ajungă pentru plata furnizorilor, facturi la întreținere, achiziții de medicamente și materiale sanitare etc. Eu, ca manager, nu semnez contractul cu Casa. Ar însemna să fiu de acord să intru în incapacitate de plată a furnizorilor, să refuz pacienți, să disponibilizez”, a declarat managerul Ștefan Constantinciu, pentru Vremea-Nouă.

În același timp, primarul Bârladului, Constantin Constantinescu, în subordinea căruia se află spitalul bârlădean, spune că gradul III – ca spital de urgență, dobândit de institutia sanitară bârlădeană acum cinci ani, este „o pălărie cam mare pentru spital și cred că nu mai poate fi la fel ca până acum”, precizând că municipalitatea nu are de unde susține activitatea spitalului, nefiind indicată de Guvern sursa de finanțare atunci când s-au pus spitalele „în cârca” autorităților locale.

Calendarul pensiilor în luna decembrie. Când vin banii. Schimbare anunțată de Ministerul Muncii

Locul din România în care se trăiește cel mai bine. Orașul din care toți vor să plece

„Condițiile pentru a functiona la acest grad III sunt destul de dure, nepermisive, și noi nu avem posibilitatea de a satisface toate cerințele acestui grad. Mai cu seamă că acest spital se adresează unui număr de 200.000 de oameni, pe când populatia orașului Bârlad e de 60.000. Practic 2/3 din cheltuieli le facem noi pentru încă două-trei sate arondate. Or, nu se justifică în niciun fel. Primăria nu poate să se implice în cheltuieli, pentru că Guvernul, când a dat spitalele la noi, n-a dat si sursa de finanțare”, a mai spus primarul Constantin Constantinescu.