În 1945 a început cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie, retrăgându-se după trei ani, în 1948. A fost jucător de fotbal şi antrenor, tipograf şi corector de editură. În publicistică a debutat cu un foileton în ziarul 'Fapta', în 1941. S-a dovedit a fi un foarte bun gazetar, publicând în ziarele şi revistele vremii, atât cronici sportive şi articole politice sau polemice, cât şi reportaje la note de călătorie, cronici literare sau proză.

Între anii 1941-1945 a colaborat la revistele "Epigrama", "Gluma", "Păcală şi Veselia", sub pseudonimele Eugen Rabe şi Eugen Baraba. A frecventat şi cenaclul "Sburătorul" (1946). A fost redactor-şef al revistei "Luceafărul" (1962-1968) şi al revistelor "Săptămâna" şi "Săptămâna culturală a Capitalei" (1970-1989), apoi director al revistei "România Mare" (1990-1993), unde l-a crescut pe Corneliu Vadim Tudor.

A abordat, în literatură, toate genurile şi stilurile. După debutul ca nuvelist cu "Gloab" (1955), s-a afirmat ca romancier, cu "Balonul e rotund", "Unsprezece". În 1957 a publicat romanul "Groapa", urmat de "Şoseaua Nordului", "Facerea lumii", "Princepele", "Incognito" (4 vol.), "Săptămâna nebunilor", "Janus" (apărut postum, 1993).În 1972 a iniţiat seria "Caietelor Princepelui" (7 vol., 1972-1981). A continuat să scrie proză scurtă, publicând multe volume de nuvele, versuri, eseuri, reportaje şi însemnări de călătorie, piese de teatru. A alcătuit o "Istorie polemică şi antologică a literaturii române de la origini până în prezent", din care a apărut doar un prim volum, în 1975, dedicat poeziei postbelice. A semnat şi scenarii pentru filme de lungmetraj şi seriale pentru televiziune. A lăsat traduceri din opera lui Dostoievski, W. Faulkner, Thomas Mann ş.a, se arată în biografia realizată de Agerprea.

A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Comunităţii Scriitorilor Europeni din Roma şi al Academiei de Ştiinţe din New York, membru corespondent al Academiei Române (ales la 1 martie 1974). Distins cu Premiul "Ion Creangă" al Academiei Române (1969), Premiul Uniunii Scriitorilor (1975), este laureat al Premiului internaţional "Herder" pentru literatură (1978). A fost membru fondator al Partidului România Mare (mai 1991) şi prim-vicepreşedinte de onoare al acestuia.

În scrutinul de la 27 septembrie 1992 a fost ales deputat de Bucureşti din partea PRM pentru legislatura 1992-1996.