Editura Evenimentul si Capital

Analiza modificărilor din legile Justiţiei (II). Ofsaid la Curtea Constituţională, care se contrazice singură cu înlăturarea din dosare a probelor obținute nelegal

Autor: | | 1 Comentarii | 4316 Vizualizari

În partea a doua a interviului acordat Evenimentului zilei, eminentul jurist ia la bani mărunţi modifi cările propuse la Codul de procedură penală.

- EVZ: Cum apreciați modificările propuse la Codul de procedură penală ?

- Petre Buneci: Referindu-mă la propunerile de modificare și completare a Codului de procedură penală, arăt că în partea generală s-au făcut o serie de modificări și completări vizând aplicarea legii penale de dezincriminare, faptul că acțiunea penală se poate pune în mișcare numai atunci când există probe din care să rezulte indicii temeinice că o persoană a săvârșit o infracțiune, iar pentru exemplificare mă voi referi la cele mai importante propuneri care au încercat să pună de acord deciziile CCR cu textele declarate neconstituționale.

Dispozițiilor legale referitoare la prezumția de nevinovăție au fost completate cu încă 6 noi alineate, fapt care reprezintă o măsură bine venită deoarece textul de lege a fost pus în concordanță cu Directiva UE 343/2016 a Parlamentului European și a Consiliului din data de 9 martie 2016, care interzice a se face referiri la persoanele implicate în calitate de suspecți sau inculpați ca fiind vinovate până la condamnarea printr-o hotărâre penală rămasă definitivă.

Lipsesc sancţiunile

Astfel, acest text de lege a fost completat cu dispoziții exprese care interzic comunicările publice și declarațiile publice, dar și furnizarea de informații provenind de la autorități referitoare la fapte și persoane care fac obiectul procedurilor, dar și interzicerea prezentării persoanelor suspectate în fața camerelor de luat vederi, purtând cătușe pentru a induce percepția publică că acestea sunt vinovate. Aceste dispoziții nou introduse lărgesc sfera prezumției de nevinovăție, fiind în concordanță cu art. 3 și 4 din Directivă potrivit cărora câtă vreme vinovăția persoanei suspectate nu a fost dovedită sunt interzise declarațiile publice făcute de autorități pe baza unor suspiciuni. Consider că această completare a prevederilor art. 4 C.pr.pen. nu răspunde pe deplin cerințelor directivei deoarece în aceasta nu sunt prevăzute și sancțiuni în cazul unei încălcări a obligației de a nu face referiri la persoanele suspectate sau acuzate.

Dreptul fundamental la apărare

În propunerile de modificare a Codului de procedură penală s-a prevăzut și modificarea dispozițiilor referitoare la consultarea dosarului în sensul că avocatul părților și al subiecților procesuali principali are dreptul de a solicita consultarea acestuia pe tot parcursul procesului penal, drept ce nu poate fi restrâns în contradicție cu textul actual care prevede că procurorul poate restricționa motivat consultarea dosarului. În ședința plenului CCR din 12.10.2018 în mod corect s-a respins excepția de neconstituționalitate a modificării propuse, deoarece prin această restricție de a consulta dosarului s-ar încălca dreptul fundamental la apărare al părților și al subiecților procesuali principali.

O altă îmbunătățire a legislației procesual penale în materia probelor și a mijloacelor de probă care a fost pusă în concordanță cu Decizia CCR nr. 22/2018 cât și cu Directiva UE 343/2016 vizează modificarea alineatelor dispozițiilor legale privind excluderea probelor obținute în mod nelegal, care prevăd în mod expres nulitatea absolută a probelor obținute în mod nelegal în cadrul procesului penal cât și excluderea efectivă a acestora dintre mijloacele de probă ale dosarului.

CEDO, cu ochii pe administrarea probelor obţinute nelegal

Modificarea propusă este necesară deoarece încălcarea dispozițiilor legale privind administrarea probelor a atras nenumărate sancțiuni ale statului român la CEDO pentru încălcarea principiului legalității care guvernează desfășurarea procesului penal. Nu numai că aceste modificări vizează nulitatea absolută a probelor obținute nelegal, dar aceiași sancțiune este valabilă și pentru probele derivate din alte probe obținute în mod nelegal, deoarece în caz contrar s-ar ajunge la „albirea„ acestora prin administrarea în fața instanței. Până la apariția Deciziei CCR nr. 22/2018 au mai existat alte decizii care se refereau expres la aceste aspecte și aici amintim Decizia CCR nr. 51/2016 potrivit căreia probele nelegale nu mai pot fi administrate în instanță la fel ca și probele derivate, motiv pentru care ele urmează a fi excluse din ansamblul materialului probator.

De altfel, actuala reglementare prevede în mod expres că se interzice folosirea probelor obținute în mod nelegal în cadrul procesului penal fără a indica și sancțiunea pe care instanța o poate lua când constata că au fost administrate probe nelegale în cursul urmăririi penale.

Cap în cap, la CCR

Această propunere de modificare a fost însă atacată alături de alte prevederi ale codului pentru neconstituționalitate la CCR care la data de 12.10.2018 cu unanimitate de voturi a admis obiecția și a constatat că este neconstituțională. Soluția CCR vine însă în contradicție cu practica anterioară, care, prin Decizia nr. 22/2018 amintită mai sus s-a pronunțat în sensul excluderii probelor obținute prin mijloace nelegale. Deși prin această decizie care pune în aplicare practica CEDO s-a dispus că probele obținute nelegal sunt lovite de nulitate absolută și trebuie înlăturate efectiv din materialul probator, în mod inexplicabil încălcându-și propria practică, CCR a constatat că modificarea propusă este neconstituțională, motivele pentru care s-a ajuns la această nefiind cunoscute în prezent întrucât decizia nu a fost încă publicată.

Supravegherea în baza legii privind securitatea națională

Deosebit de importantă este și completarea dispozițiilor privind supravegherea persoanei cu o prevedere legală expresă care se referă la faptul că datele și informațiile mandatelor de supraveghere obținute în baza legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României nu pot fi utilizate și în alte cauze și pentru cercetarea altor infracțiuni decât cele care afectează strict siguranța națională sub sancțiunea nulității absolute.

Această modificare răspunde prevederilor Deciziei CCR nr. 244/2017, ale art. 6 din Directiva UE 343/2016, art. 6 din CEDO privind dreptul la un proces echitabil, cât a deciziei CCR nr. 91/2018 potrivit cărora sunt interzise utilizarea activităților specifice culegerii de informații în domeniul siguranței naționale și în cadrul altor cauze sau pentru cercetarea altor infracțiuni, deoarece acestea aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor români, astfel cum se arată în art. 3 lit. f din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României.

Potrivit Decizie CCR nr. 91/2018 s-a impus legiuitorului să realizeze o distincție clară între faptele care aduc atingere siguranței naționale, și în care se pot folosi metode care aduc atingere drepturilor și libertăților fundamentale și celelalte infracțiuni care nu au legătură cu siguranța națională și în care urmează a fi administrate probe arătate strict în cadrul dispozițiilor procesual penale, astfel că această completare este una pe deplin justificată.

În materia nulității actelor procesuale s-a prevăzut completarea dispozițiilor care reglementează nulitatea absolută și pentru încălcarea competenței materiale și personale nu doar a instanțelor judecătorești, ci și a organelor de urmărire penală. Această completare s-a făcut în sensul de a se sancționa cu nulitatea absolută și încălcarea acestor competențe de către organul de urmărire penală fiind o măsură absolut legală și normală pentru a remedia omisiunea legiuitorului, aceasta fiind în concordanță cu prevederile Decizie CCR nr. 302/2017.

NEWS ALERT! FBI, in celula Elenei Udrea! Ce s-a gasit!

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Justiţie

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI
Tema zilei