Un președinte de stat îi cere ajutorul lui Vladimir Putin. Liderul de la Kremlin a promis că va „căuta o soluţie”

Sursa foto: Kremlin

Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit cu omologii săi din Kârgâz și Tadjik în încercarea de a soluționa diferențele de frontieră dintre cei doi vecini. Întâlnirea dintre Putin, Sadîr Japarov din Kârgâzstan și Emomali Rahmon din Tadjikistan a avut loc în timpul Conferinței privind Interacțiunea și Măsurile de Consolidare a Încrederii în Asia (CICA) de la Astana, Kazahstan.

La întâlnirea de la Astana, Kazahstan, preşedintele kârgâz Sadîr Japarov i-a cerut omologului său rus Vladimir Putin să se implice în procesul de demarcare a frontierelor cu Tadjikistan, la o lună după o serie de confruntări soldate cu morţi, relatează luni o media de stat.

Vladimir Putin, Sadîr Japarov şi omologul lor tadjik Emomali Rahmon au avut o întrevedere zilele trecute la Astana, în Kazahstan, în marja unui summit regional.

Vladimir Putin a promis că va „căuta o soluţie”

A fost prima întâlnire între Saparov şi Rahmon după confruntările soldate cu morţi din septembrie. Preşedintele rus a dat atunci asigurări, în cadrul unei conferinţe de presă de la finalul întâlnirii, că Rusia „nu pretinde rolul de mediator” dar că ea „se uită la documente şi la hărţi” pentru a „căuta o soluţie”.

Potrivit afirmaţiilor lui Marat Imankulov, secretar al Consiliului de securitate kârgâz, pentru postul de stat de radio Birinci, „preşedintele i s-a adresat lui Putin şi a cerut ajutorul Rusiei”, întrucât era complicat pentru cele două părţi să ajungă la un acord.

O porţiune de 970 de kilometri din frontiera comună a celor două ţări din Asia centrală este contestată de la prăbuşirea URSS, pe fondul tensiunilor pentru acces la resurse.

Președintele Rusiei s-a întâlnit cu omologii din Kârgâz și Tadjik pe fondul disputei la graniță

La jumătatea lui septembrie, confruntările din regiunea Batken, în sud-vestul Kârgâzstanului şi frontalieră cu Tadjikistanul, s-au soldat cu moartea a circa 100 de persoane, potrivit autorităţilor celor două ţări.

„Problemele frontaliere au izbucnit pentru că problemele de demarcare şi delimitare nu au fost rezolvate în epocă”, când cele două ţări făceau parte din Uniunea Sovietică, a argumentat Imankulov.

„Rusia este statul succesor al Uniunii Sovietice, documentele de arhivă şi hărţile sunt la Moscova”, a adăugat el, în contextul în care Kârgâzstanul şi Tadjikistanul sunt membre ale Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), alianţă militară în care Moscova deţine rolul dominant, informează Agerpres.