CPI a emis vineri un mandat de arestare pentru Vladimir Putin. Un semnal puternic. Președintele rus este acuzat că a deportat copii ucraineni în Rusia. Cu complicitatea lui Alekseevna Lvova-Belova, comisar pentru "drepturile" copiilor.

 Curtea Penală Internațională (CPI) a declarat că a emis un mandat de arestare pentru președintele rus Vladimir Putin pentru crima de război de "deportare ilegală" a copiilor ucraineni de la începutul invaziei ruse.

De asemenea, CPI, cu sediul la Haga, a emis un mandat de arestare pentru Maria Lvova-Belova, comisarul prezidențial al Rusiei pentru drepturile copilului, pentru acuzații similare. Rusia nu este membră a CPI și experții spun că este puțin probabil să predea suspecții. Instanța nu a precizat cum a prevăzut executarea mandatelor de arestare.

Vladimir Putin este acum căutat pentru crime de război. Vineri, Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare împotriva președintelui Rusiei, precum și împotriva comisarului rus pentru drepturile copilului, Alekseevna Lvova-Belova, pentru implicarea acestora în "deportarea ilegală a populației", și anume a minorilor, din zonele ocupate ale Ucrainei.

"Președintele Rusiei, o superputere nucleară, este pus sub acuzare"

Anunțul a avut efectul unei bombe, chiar dacă consecințele concrete ale acestui mandat de arestare rămân incerte, Rusia și unii dintre aliații săi (China, India etc.) nefiind părți la Statutul de la Roma, text care a fondat CPI. "Președintele Rusiei, o superputere nucleară, este pus sub acuzare", observă Patryk Labuda, cercetător la Universitatea din Zurich și specialist în drept internațional, scrie  lalibre.be.

"Acesta este un pas foarte important pentru CPI, care atacă un șef de stat în exercițiu în timp ce acesta duce un război presărat cu crime de război", adaugă Marieke de Hoon, profesor asistent de drept penal internațional la Universitatea din Amsterdam.

De la începutul invaziei din Ucraina, Rusia a deportat mii de copii pe teritoriul său, după cum a constatat miercuri o comisie de anchetă a Națiunilor Unite. Aceștia pot fi copii care au fost deja plasați în instituții sau care și-au pierdut, chiar și temporar, contactul cu părinții lor în timpul ostilităților sau a căror mamă sau tată au fost reținuți.

Mai mult, notează ONU, un număr mare de copii au fost mutați din zonele ocupate de soldații ruși (Harkiv, Herson, Zaporijjia) în tabere de vacanță din Crimeea și Rusia, cu acordul părinților. Doar că atunci sunt obligați să meargă să îi recupereze personal, ceea ce mulți nu au putut să facă. Între 200 și 300 de copii au putut fi repatriați în acest fel. Dar conform Ucrainei, 16.221 de copii au fost deportați în Rusia - o cifră pe care comisia de anchetă nu a putut să o verifice.

"Este o problemă serioasă, pentru că suntem în întregime dependenți de bunăvoința Rusiei. Și este o problemă urgentă, pentru că în fiecare zi un copil este rusificat", a remarcat, vineri după-amiază, un diplomat european, în timp ce subiectul va face obiectul discuțiilor miniștrilor de Externe ai Celor 27, luni, la Bruxelles. Minorii ucraineni sunt într-adevăr plasați în familii rusești și li se oferă naționalitatea rusă, Vladimir Putin adoptând în mai un decret pentru a facilita acest proces.

Rusia laudă un efort patriotic și umanitar. "Televiziunea rusă vorbește deschis despre deportarea și reeducarea copiilor. Aceasta face parte din obiectivul eliminării identității ucrainene", observă dl Labuda. Ceea ce a ușurat cumva treaba CPI. Aceasta analizează și distrugerea deliberată de către Rusia a infrastructurii civile din Ucraina. Rezultatele acestei investigații ar putea crește și acuzațiile împotriva lui Vladimir Putin (și a altora).

Putin va putea  să meargă la Beijing sau New Delhi fără să-și facă griji

Dar, concret, ce înseamnă un mandat de arestare pe care Moscova l-a catalogat ca fiind "insignifiant"? "Principala dificultate pentru CPI este că nu poate urmări penal în lipsă. Prin urmare, cazul va fi judecat doar dacă CPI reușește să-l aresteze pe Putin sau pe Lvova-Belova", subliniază Marieke de Hoon. Doar cele 123 de țări (inclusiv Belgia) care sunt părți la Statutul de la Roma au acum obligația să-l rețină pe Vladimir Putin (și pe Alekseevna Lvova-Belova) de îndată ce aceștia ar pune piciorul pe teritoriul lor - ceea ce nu riscă să facă foarte curând...

Președintele rus va putea, totuși, să meargă la Beijing sau New Delhi fără să-și facă griji. Rețineți că unii dintre aliații săi, precum Africa de Sud sau Brazilia - a căror poziție față de Moscova rămâne ambivalentă - ar trebui să respecte mandatul CPI.

Atacându-l pe șeful statului rus, Curtea își asumă un risc major. Pe de o parte, pentru că "țintirea directă a vârfului statului poate complica obținerea de dovezi de la oameni aflați la niveluri inferioare de putere", explică domnul Labuda, remarcând totodată că, în acest caz, Rusia nu ascunde această practică de deportare a copiilor.

Cazul lui Omar al-Bashir

Pe de altă parte, încercările CPI - care nu recunoaște imunitatea șefilor de stat - de a ataca oamenii aflați la putere au eșuat până acum. Procedura împotriva a doi lideri kenyeni a fost fără succes. Acuzat de crime împotriva umanității, fostul președinte al Coastei de Fildeș, Laurent Gbagbo, de exemplu, a fost achitat. La fel ca fostul vicepreședinte al Republicii Democrate Congo, Jean-Pierre Bemba, care a fost găsit inițial vinovat. Vizat de un mandat de arestare în 2011, dictatorul libian Muammar Gaddafi a murit fără a fi judecat, în timp ce fiul său, de asemenea, căutat, este fugar.

Cazul lui Omar al-Bashir, care se află sub un mandat de arestare al CPI din 2009, ilustrează, de asemenea, modul în care politica poate umbri uneori dreptul internațional. Fostul președinte al Sudanului nu a fost niciodată predat CPI, nici măcar atunci când a vizitat țări (cum ar fi Ciad) care erau părți la Statutul de la Roma.

În cazul lui Vladimir Putin, mandatul de arestare poate complica situația la nivel politic, până la plata prețului. "Dacă președintele rus ar merge în Belgia sau Franța în cadrul negocierilor de pace, de exemplu, autoritățile ar avea obligația să-l aresteze", rezumă dl Labuda. Dacă aceste țări europene sunt atașate dreptului internațional, există posibilități de a sustrage de la această obligație, în special prin intermediul Consiliului de Securitate. "Politica poate schimba lucrurile", continuă expertul.

Oricum ar fi, "simbolismul acestui mandat de arestare este imens. Este un moment Nürnberg", insistă domnul Labuda, referitor la procesul intentat în 1945 de forțele aliate împotriva unor înalți oficiali naziști. "Acesta este un semnal important pentru toți cei care participă la acest război: CPI vă urmărește", confirmă doamna de Hoon, văzându-l și ca pe un avertisment pentru alte țări tentate să susțină mai mult Moscova. Cu riscul, identificat de domnul Labuda, ca "anumite state, precum China, să denunțe un complot și o dovadă a controlului Occidentului asupra CPI. Interpretările acestui mandat vor varia inevitabil în întreaga lume". (Rador)